1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Boicotul continuă

Opoziția pretinde nu doar o schimbare de conduită din partea Guvernului, ci mai ales o recunoaștere publică și explicită a greșelilor din trecut.

Mihai-Răzvan Ungureanu - misiune imposibilă?

Mihai-Răzvan Ungureanu - misiune imposibilă?

În dimineața zilei de marți s-a confirmat din nou boicotul opoziției. Ședința de plen a început cu partea stângă a sălii complet goală și oricâte eforturi ar face majoritatea, mașinăria legislativului nu mai poate fi cu adevărat pusă în funcțiune.

Luni după-amiaza, președintele Traian Băsescu afirma că a descoperit destule asemănări între programul în 15 puncte enunțat de liderul PSD Victor Ponta și programul guvernului, ceea ce ar putea constitui o bază de dialog pentru revenirea opoziției la lucrările parlamentului. Opozanții au replicat că președintele a omis, cu bună știință, chiar condițiile de bază ale renunțării la boicot. E clar că nimeni nu vrea să cedeze.

Dar se poate constata, în primul rând, că majoritatea politică nu intenționează să recunoască că a greșit. În ciuda faptului că a fost schimbat întregul guvern și că deunăzi demitea miniștri din cauza unor declarații antipopulare, majoritatea arborează același aer de infailibilitate.

După ce momentul de slăbiciune a trecut, partidul guvernamental pretinde să i se acorde din nou încredere integrală. Totuși primul ministru Răzvan Mihai Ungureanu în discursul său de învestitură promitea dacă nu un nou program de guvernare, totuși un mod diferit de guvernare, unul care, prin diferență, presupune și dezaprobarea stilului anterior.

Răzvan Mihai Ungureanu a spus, într-adevăr, că guvernarea sa va fi mult mai atentă la raporturile constituționale dintre guvern și legislativ și că se va angaja cu fiecare ocazie pe calea dialogului cu opoziția, dar nu a spus explicit că se distanțează de practica angajării răspunderii. Noul premier a sperat probabil că aceste afirmații implicite vor fi de ajuns. De asemenea primul ministru nu a condamnat practicile parlamentare dubioase, deși a sugerat prin ținuta sa că preferă o conduită ireproșabilă.

Dar opoziția are nevoie nu doar de o schimbare de conduită din partea Guvernului, ci mai ales de o recunoașere publică, explicită, a greșelilor din trecut. Este o exigență cu valoare universală. Nu e destul ca un rău să fie pe moment îndreptat, e nevoie ca el să fie denunțat public, discutat, cunoscut, întors pe toate fețele, în așa fel încât el să nu mai fie posibil pe viitor. De exemplu, nu e suficient ca voturile să fie numărate corect de aici înainte, fiind necesar ca cei care au greșit să recunoască public acest lucru și să-și asume răspunderea. Or, dacă cei implicați în episodul rușinos al fraudării votului din Camera Deputaților continuă să fie purtătorii de cuvânt și de imagine ai partidului de guvernământ, schimbarea de guvern se va dovedi inutilă.

De aceea blocajul pare perfect. La temelia politicilor actualei administrații există o mulțime de vicii fie de conduită morală (traseismul, fraudarea votului) fie de natură procedurală (angajarea excesivă a răspunderii). A denunța aceste vicii, așa cum pretinde opoziția înseamnă o delegitimare a întregii politici guvernamentale. Or, nici președintele și nici primul ministru nu par dispuși să facă acest lucru, ei părând mai curând să asume, în sinea lor, actuala guvernare cu toate contradicțiile ei. Slăbiciunea actualei administrații stă în faptul că niciunul dintre susținătorii ei nu poate să abordeze aceste intime contradicții morale într-o manieră publică și explicită.

Autor: Horațiu Pepine
Redactor: Alina Kühnel