1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Blocuri de beton şi sârmă ghimpată la bariera ce separă Ucraina de Transnistria

Grănicerii ucraineni au montat blocuri din beton armat şi sârmă ghimpată la punctele de trecere amplasate pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene

De asemenea, la respectivele puncte vamale au fost dislocate echipe mobile de grăniceri ucraineni echipate cu tot arsenalul necesar pentru a respinge orice atac, scrie presa ucraineană.

Asta după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, Ministerul ucrainean de Externe a anunţat că deţine informaţii potrivit cărora „în Transnistria ar fi antrenate bande de provocatori, de către forţele ruse de pacificare, pentru destabilizarea situaţiei în regiunea Odesa”.

Căpitan rus cu uniforma în geantă

Verificarea minuţioasă de către grănicerii ucraineni a unităţilor de transport şi a persoanelor care traversează punctele de trecere de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene a dat primele rezultate. Grănicerii au reţinut un cetăţean al Rusiei care se îndrepta spre Transnistria, iar în bagajul bărbatului a fost găsită uniforma militară rusească cu epoleţi de căpitan şi semne de apartenenţă la trupele de transmisiune.

Analistul politic de la Chişinău, Oazu Nantoi, susţine că după ce a ocupat Crimeea, armata rusă va înainta spre estul Ucrainei, iar prim-viceministrul de stat pentru integrare europeană şi euro-atlantică din Georgia, David Dondua, a spus că „dacă Rusia nu va fi oprită în Crimeea, următoarea va fi Republica Moldova şi iarăşi Georgia. Ei (ruşii) vor avea nevoie de Chișinău şi vor merge mai departe spre vest”, a menţionat Dondua. Oficialul georgian a solicitat măsuri urgente din partea comunităţii internaţionale, “deoarece declaraţiile nu sunt suficiente”. Scopul final este, în opinia analistului moldovean Oazu Nantoi, de a demonstra Occidentului că Ucraina este un stat slab, falit. „Rusia vrea să forţeze Occidentul să se aşeze la masa de negocieri unde să se realizeze o cârdăşie de federalizare a Ucrainei, cum s-a încercat cu Moldova prin eşuatul Memorandum Kozak", consideră Nantoi.

Iar fostul consilier pentru probleme de securitate al preşedintelui SUA, Zbigniew Brzeziński consideră că dacă NATO nu s-ar fi extins până la hotarul cu Republica Moldova, un nou conflict militar dintre Moldova şi Rusia, în momentul acesta, era iminent. Analistul american mai atenţionează într-un interviu că “un risc major constă în faptul că Rusia este condusă de un lider iraţional, lovit de grandomanie”.

Kremlinul pune condiţii Chişinăului

Ministerul rus de Externe a publicat marţi seara, pe site-ul său oficial, un comunicat în care cere Chişinăului abrogarea Legii cu privire la principiile de bază ale statutului juridic al localităților din stânga Nistrului, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în 2005, şi anunță că numai după aceasta Rusia va negocia problemele incluse în aşa-numitul „al treilea coș” al tratativelor privind reglementarea conflictului transnistrean. De asemenea, Kremlinul consideră inoportune discuţiile privind acordarea unui rol de mediatori pentru Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Legea din 2005, votată unanim de Parlamentul de la Chişinău, prevede soluţionarea problemei transnistrene în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova. Conform acestei legi, Transnistria ar urma să obţină statut de autonomie în cadrul Republicii Moldova (după modelul autonomiei Găgăuze). Iar “al treilea coş”, la care se face referire în comunicatul Ministerul rus de Externe, vizează problemele de ordin politic şi statutar ca parte a negocierilor privind Transnistria.