Biserica ortodoxa si libertatea de expresie

În declaraţia CAGRE se arată că libertatea de expresie este un drept fundamental şi un instrument esenţial pentru discursul democratic. În acelaşi timp, comunicatul precizează că liberatea presupune responsabilitate iar libertatea de expresie trebuie exercitată în spiritul respectului pentru religie şi alte credinţe şi convingeri. Svend Gravenhorst, funcţionar în cadrul Departamentului General Relaţii Externe al Comisie Europene, a prezentat câteva din motivele care au stat la baza apariţiei într-un ziar danez. a caricaturilor cu Mahomed. Ne aflăm în prezenţa unui război al civilizaţiilor de care vorbea Samuel Huntington în celebra Ciocnirea Civilizaţiilor şi Refacerea Ordinii Mondiale or este în joc doar iresponsabilitatea presei daneze?

Svend Gravenhorst:

Nici una, nici alta. Aş spune că este o furtună într-un pahar cu apă, mai ales că totul s-a întâmplat cu 6 luni înainte. Caricaturile au fost publicate chiar în presa din unele ţări arabe însă nu au existat nici un fel de proteste. Săptămânile trecute, dintr-o dată, căteva din grupurile fundamentaliste islamice, nemulţumite de lipsa de reacţie, au început un fel de revoltă şi iată că, în lipsă de altceva, au avut-o.

Svend Gravenhorst nu crede că pe viitor, conflictul în cauză va continua ci mai degrabă povestea se va sfârşi aşa cum a început, adică va dispărea de la sine. Dar unde se află situată biserica ortodoxă în raport cu valorile libertăţii lumii occiddentale, şi anume cu libertatea de expresie? „Din cunoştiinţele mele, din ce am văzut, auzit şi trăit în România, biserica ortodoxă este mult mai deschisă şi cu o viziune mai adâncă în comparaţie cu alte confesiuni creştine. Poziţia echilibrată şi apelul la înţelegere a celuilalt a fost mesajul bisericii ortodoxe române cu privire la subiectul caricaturilor lui Mahomed.”

Svend Gravenhorst a amintit de atitudinea relaxată a nordicilor care glumesc pe seama tuturor „de la regină şi până la cele mai mici lucruri care ţi-ar putea trece prin cap”. Religia a fost întotdeauna un subiect utilizat de caricaturişti. Cu primul-ministru, precizează funcţionarul danez, au apărut caricaturi mult mai acide decât cele cu Mahomed. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu Bush junior sau senior”. În aceste condiţi apare clar conturat, cum desenele cu profetul Mahomed au fost făcute în spiritul unui umor caracteristic nordicilor, perceput ca atare de populaţie alogenă şi nimic mai mult. Pe lângă aceste motive, Svend Gravenhorst aduce în discuţie şi o explicaţie inedită, referindu-se la o etică egalitară specifică, şi anume la câteva comandamente nescrise care au intrat în mentalitatea culturală a societăţilor scandinave. Este vorba de codul lui Jente (Jantelov), imperativele acestui ethos egalitar fiind formulate de scriitorul danezo-norvegian Aksel Sandemose (1899-1965) în termenii următori: să nu crezi că eşti cineva, să nu crezi că eşti mai inteligent ca noi, să nu încerci să te înşeli tu însuţi crezând că eşti mai bun ca noi, să nu crezi că ştii mai multe decât noi, etc. Lipsa unei asimilări a tradiţiei locului în care emigranţii, musulmani sau nu, au ales să trăiască, le poate induce sentimente de excludere şi discriminare.

Victor Iulian Tuca