1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Biserica, opoziţia neoficială din Ungaria

Pe vremea comunismului, relaţia dintre stat şi biserica catolică era, în Ungaria, tensionată. Certurile s-au menţinut, însă, şi după schimbarea sistemului politic din 1989. În anul 1997 a fost încheiat un concordat cu Vaticanul, sperându-se într-o îmbunătăţire a situaţiei. Iată, însă, că atmosfera s-a încins iarăşi în relaţia dintre Guvernul social-liberal şi clerul catolic. Administraţia acuză biserica de imixtiune în viaţa politică. Aceasta după ce statul a decis reducerea cu 20 de procente a subvenţiilor acordate şcolilor catolice.

Cabinetul Gyurcsany se teme mai puţin de Parlament decât de Biserică

Cabinetul Gyurcsany se teme mai puţin de Parlament decât de Biserică

De săptămâni bune, atenţia opiniei publice din Ungaria este captată de o ceartă aprinsă între stat şi biserică. Premierul socialist Ferencz Gyurcsany acuză biserica catolică de amestec în treburile politice ale ţării. Şeful Executivului s-a plâns chiar Papei Ioan Paul al II-lea, cu ocazia audienţei private pe care a avut-o la Vatican, despre implicarea excesivă a cardinalilor în politic. Originile acestei situaţii sunt vechi, apreciază Miklos Tomka, istoric al religiilor: ”Socialiştii sau liberlii fac parte din aceeaşi generaţie care a învăţat că biserica nu are dimensiunea vieţii publice. Ştiu că există Vaticanul şi că, la nivel internaţional, biserica joacă un rol. Însă acceptarea bisericii pe plan intern ca partener poate, pentru ei, fi cel mult un slogan teologic. Guvernul nu acceptă, de fapt, parteneri – cu atât mai puţin biserica”.

Totul a pornit de la acuzaţiile aduse Guvernului social-liberal de către prelaţi catolici şi reformaţi, referitoare la tentativa de a defavoriza învăţământul coordonat de biserici. Subvenţiile acordate de stat au fost reduse. Acuzaţiile sunt respinse de autorităţi însă reprezentanţii bisericilor şi elevii şcolilor confesionale protestează în faţa Ministerului Educaţiei. ”Ungaria traversează o bătălie culturală. Actuala putere combate până la discriminare dreptul şi morala bisericească. Am fost cu nepoata mea la demonstraţii, pentru că şcoala ei urma să fie închisă. Or, aşa ceva nu poate fi acceptat”, povesteşte Tomka. În cele din urmă, Parlamentul a asigurat şcolilor confesionale subvenţii ridicate astfel că nici şcoala nepoatei lui Tomka nu a mai fost închisă.

În plângerea rostită în audienţa la Sfântul Scaun, premierul Gyurcsany a criticat angajamentul politic activ al bisericii înaintea referendumului referitor la acordarea cetăţeniei ungare pentru 3,5 milioane de maghiari trăind în afara ţării. Clerul vorbea despre responsabilitatea morală faţă de aceşti maghiari, contrazicând, astfel, statul: ”Ne situăm la limita dintre morală şi politică. Nici în vremea Holocaustului, bisericile nu au avut voie să tacă”, este de părere Tomka. Însă, în urmă cu doi ani, înaintea alegerilor din 2002, socialiştii au acuzat biserica de campanie pentru dreapta conservatoare. Tomka vede o Ungarie mai mult decât polarizată: o jumătate puternic individualistă, purtând cu sine amprenta comunismului, o alta apropiată de biserică, motiv pentru care aceasta clerul este perceput ca opoziţie neoficială.

Dar şi trecutul comunist joacă un rol în sporirea tensiunilor. Guvernul şi-a propus să deschidă arhivele fostei poliţii politice comuniste. Opoziţia conservatoare cere ca dosarele feţelor bisericeşti să rămână neatinse, argumentând că la puţin timp înainte de schimbare, comuniştii ar fi reuşit să le manipuleze.

  • Data 12.01.2005
  • Autoare/Autor Harriett Ferenczi / Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ZR
  • Data 12.01.2005
  • Autoare/Autor Harriett Ferenczi / Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ZR