1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Biserica Catolică în corzi

Subiectul dominant al editorialiştilor apuseni rămâne afacerea, extrem de jenantă pentru Vatican şi pentru Germania, a revocării de către papă a excomunicării episcopilor lefebvrişti ai „Societăţii Pius al X-lea”.

default

Fiindcă antisemitismul rezidual al societăţii e notoriu. Iar unul dintre episcopii reabilitaţi şi-a permis să mintă sfruntat, negând evidenţa camerelor de gazare şi moartea, în Holocaust, a milioane de evrei.

Reacţia presei germane e cvasiunanimă. Printre formatorii de opinie germani domneşte revolta, consternarea, indignarea. Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă acest consens fără precedent al opiniei publice, religioase şi politice germane, care, practic, critică la unison decizia lui Benedict al XVI_lea.

„Rar s-a întâmplat ca un demers din interiorul Bisericii să afecteze atât de profund întreaga suflare bisericească şi politică”, scrie ziarul, reliefând că „de la simpli credincioşi, la ierarhi, intelectuali, profesori universitari şi până la cancelarul Angela Merkel opiniile sunt în mare măsură congruente”. In interesul depăşirii sciziunii din sânul bisericii „e poate acceptabil ca Papa să prefere dreptăţii îndurarea. Dar”, potrivit cotidianului conservator din Frankfurt, „a-l readuce în sânul comunităţii Bisericii pe un notoriu negaţionist al Holocaustului a provocat pur şi simplu oroare generală”.

Şi la stânga spectrului politic se exprimă păreri similare. Frankfurter Rundschau susţine clar şi fără echivoc criticile Angelăi Merkel, şefa, protestantă, a unui partid creştin, la adresa Papei. „Cancelarul”, scrie ziarul, „are dreptate. Fiindcă negarea genocidului nazist comis împotriva evreilor nu e o chestiune teologică. A condamna negaţionismul este deopotrivă o datorie omenească şi raţiune de stat”.

În plus, mai scrie acelaşi ziar, „la mijloc mai e şi chestiunea politică a solidarităţii indubitabile cu Israelul a Germaniei, ţara care s-a alăturat cândva asasinilor şi călăilor”.

În schimb, Rheinische Post îi sare în apărare lui Benedict al XVI-lea considerând superfluă cererea cancelarului, ca Papa să se pronunţe în mod clar în litigiul provocat de reabilitarea negaţionistului Williamson. Ziarul din Duesseldorf afirmă că Papa ar fi întreprins „îndeajuns” acum o săptămână, „osândind uitarea, negarea sau minimalizarea Holocaustului”, denumit în ebraică Şoa – un termen, intrat între timp şi în uzul limbii germane.

Acestea fiind zise, Rheinische Post îi dă totuşi dreptate cancelarului. „Merkel”, scrie ziarul, „urmăreşte obiective juste. Departe de a fi interesat să se amestece în afaceri eclesiastice, miza cancelarului german e prezervarea unei culturi a memoriei, care să ne ajute să distingem între bine şi rău”.

Aachener Zeitung evidenţiază „amplificarea constantă a proporţiilor dezastrului de imagine” provocat de Vatican şi „mentalitatea izolaţionistă înstăpânită la Sfântul Scaun” în ciuda „multiplicării zilnice a cererilor, de o pregnanţă fără precedent, lansate de episcopii germani la adresa Centralei de la Roma”. Ziarul se îndoieşte de bunele intenţii ale Papei, întrebându-se „încotro oare vrea el să cârmească Biserica”.

General-Anzeiger deplânge dimensiunile uriaşe ale „pagubei pricinuite de un papă german, care ar fi vrut să construiască punţi în interiorul Bisericii, dar n-a reuşit decât să provoace o nouă prăpastie între două religii, care fi dorit să reconcilieze, dar a iscat noi diviziuni, care şi-a riscat reputaţia şi şi-a descurajat credincioşii”. Cotidianul regretă şi disocierea Înaltului Pontif de proprii săi compatrioţi, care salutaseră cândva entuziast alegerea sa în fruntea Vaticanului.

Westfaelischer Anzeiger se teme de un curs reacţionar al Papei, de natură să expedieze Biserica „în epoca de dinaintea Conciliului Vatican II”. În context, ziarul reliefează replica unora din episcopii germani, rămaşi „inconfundabil ataşaţi dialogului şi deschiderii”, într-un mod care, după cum conchide ziarul, „trebuie să i se ceară şi lui Benedict”.