1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Biserica şi politica

Subiectele controversate din punct de vedere religios şi politic sunt foarte numeroase şi continuă să crească. Urmările lor sunt acum analizate de un grup de cercetători reuniţi la Münster.

Dispute privind prezenţa simbolului crucii în şcoli, obligativitatea orelor de religie, discuţii despre impozitele destinate bisericii sau circumcizia la băieţii evrei. Subiectele controversate din punct de vedere religios şi politic sunt foarte numeroase şi continuă să crească.

Mai mulţi cercetători reuniţi la Universitatea Münster în cadrul unui "grup pentru excelenţă", intitulat "Religia şi politica în culturile premoderne şi moderne", încearcă să afle care sunt implicaţiile sociale ale acestor dispute şi cum ar putea ele influenţa societatea în viitor.

Altfel decât în multe alte ţări, printre care se numără state musulmane sau Israelul, în Germania, separaţia dintre religie şi politică, recte biserică şi stat este oficială. "Ne-am culcat pe o ureche, nu o dată, crezând că separaţia dintre biserică şi politică, dar şi libertatea religioasă sunt ţeluri universal valabile", este de părere istoricul Barbara Sollberg-Rilinger, expert în cadrul grupului de cercetare de la Münster.

În multe locuri, diversitatea religioasă a luat amploare ca urmare a creşterii fenomenului imigraţiei. Prin urmare, multe dintre "normele" deja existente în respectiva ţară au început să se erodeze. "Într-o asemenea situaţie creşte potenţialul de conflicte", a mai declarat Sollberg-Rilinger. Aceasta face de asemenea referire la studii sociologice conform cărora mulţi germani ar considera că pentru musulmani, libertatea religioasă trebuie să fie restricţionată.

Oameni de ştiinţă din peste 20 de branşe profesionale şi 14 ţări participă cu 80 de proiecte individuale la grupul de cercetare de la Münster - un eveniment unic în Germania, dar şi extrem de costisitor. Munca asociaţiei de cercetători de la Münster, care a intrat acum într-o a doua etapă, este finanţată cu 33,7 milioane de euro, bani publici.

Specialiştii reuniţi în Germania încearcă să răspundă unor întrebări din ce în ce mai stringente. Cum ajung convingerile religioase norme sociale şi cum se schimbă acestea din urmă de-a lungul vremurilor? Aceste două întrebări constituie prima etapă a investigaţiei sociologice de la Münster.

În opinia Barbarei Stollberg-Rilinger, "modelul secular este o moşternire a epocii moderne". A devenit clar, spune istoricul, că "într-un stat în care trăiesc adepţi ai mai multor religii sau ateişti, nu poţi crea legi care să aibă la bază convingeri religioase".

În opinia lui Stollberg-Rilinger, Germania ar trebui să ia în considerare, fie extinderea privilegiilor de care se bucură confesiunile creştine şi spre alte comunităţi religioase, fie să le anuleze în totalitate.

În cea de-a doua etapă a cercetărilor, investigaţiile sociologice vor cuprinde producţiile religioase şi conţinutul acestora din mass-media clasice - ziare, televiziuni, radiouri - dar şi din mediile de informare digitale. În fine, în cea de-a treia etapă a cercetărilor, discuţiile se vor axa pe pluralismul religios şi se va încerca oferirea unui răspuns la întrebarea: Cum pot fi prevenite conflictele şi cum poate fi obţinută convieţuirea (religioasă) paşnică?

Rezumând unele studii sociologice deja efectuate, Barbara Stollberg-Rilinger spune că un "bun exemplu de convieţuire paşnică poate fi observat în Marea Britanie, o ţară cu trecut colonial, unde a existat permanent o tradiţie a imigraţiei şi diversitatea religioasă".

Reinhard Achenbach, care conduce grupul de lucru însărcinat cu a patra arie de cercetare - "Religia şi violenţa", consideră că, după 11 septembrie 2001, oamenii de ştiinţă au subestimat factorul religios atunci când s-a discutat despre motivele violenţei. Procesul de radicalizare care poate fi constatat în ţările islamice reprezintă o contra-ideologie la cultura occidentală, seculară, mai spune profesorul german. Acesta adaugă că seculizarea nu este suficientă pentru pacificarea societăţilor. "Însă aceasta stârneşte procesele gândirii".

"Baza oricărei pacificări o reprezintă dreptul. Iar puterea normativă a dreptului trebuie să transceadă graniţele religioase, fiind aşadar un drept civil".