1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Archiv

BIOGRAFIE - Osama bin Laden, antisovieticul antiamerican, vedetă a terorismului internaţional

Liderul reţelei teroriste al-Qaida, a căpătat faimă planetară odată cu atentatele din 11 septembrie 2011, când disidentul saudit a ieşit din obscuritate devenind cea mai detestată, dar şi cea mai temută persoană din lume

default

Osama ben Laden s-a născut în 1957, fiind, se pare, al 17-lea dintre cei 52 de copii ai lui Mohamed ben Laden, un multimilionar cu afaceri în domeniul construcţiilor, care a făcut 80% din drumurile Arabiei Saudite.

Moartea tatălui său, într-un accident de elicopter în 1968, i-a adus tânărului Osama o avere de mai multe milioane de dolari, deşi mult mai mică decât estimarea vehiculată public, de 250 de milioane de dolari, relatează BBC.

În timp ce studia ingineria civilă la Universitatea Regele Abdul Aziz din Jeddah, Arabia Saudită, ben Laden a intrat în contact cu profesorii şi studenţii unei aripi mai conservatoare a islamului. Prin dezbatere teologică şi studiu, el a ajuns să îmbrăţişeze islamul fundamentalist ca o contrapodere la ceea ce el spunea că ar fi decadenţa Vestului.

Invazia sovietică din Afganistan, din decembrie 1979, a schimbat însă pentru totdeauna viaţa lui ben Laden. A îmbrăţişat cauza anticomunistă, mutându-se în Afganistan unde, timp de zece ani, a dus o campanie, în cele din urmă victorioasă, împreună cu mujahedinii. Experţii în informaţii consideră că CIA a avut un rol activ în înarmarea şi antrenarea mujahedinilor, inclusiv a lui ben Laden. Însă sfârşitul războiului a adus o schimbare în crezurile sale.

Ura sa faţă de Moscova s-a transferat către Washington după ce 300.000 de soldaţi americani, inclusiv femei, şi-au făcut o bază în Arabia Saudită, ţară unde se află două dintre cele mai sfinte locuri ale islamului. Era în timpul războiului din Golf din 1991 împotriva Irakului. Ben Laden a jurat că va răzbuna ceea ce el considera a fi o blasfemie.

Împreună cu tovarăşii săi mujahedini, a adus în mediile antiamericane din Orientul Mijlociu priceperea sa în luptă şi zelul islamic. Presiunile americane au determinat expulzarea sa din Arabia Saudită - care i-a retras cetăţenia în 1994 - şi apoi din Sudan, iar ben Laden s-a întors în Afganistan în ianuarie 1996, unde domnea anarhia printre diversele grupuri islamice, inclusiv miliţia fundamentalistă talibană, care a reuşit să captureze capitala Kabul nouă luni mai târziu.

Deşi limitată geografic, averea lui ben Laden a crescut permanent prin intermediul unor investiţii profitabile pe care le-a făcut în întreaga lume, ceea ce i-a permis să finanţeze şi să controleze o mişcare continuă de raliere sub steagul său a unor alianţe militante transnaţionale. Uneori a lucrat ca intermediar, organizând logistica şi oferind sprijinul financiar. Alte dăţi, şi-a condus propriile campanii violente. În februarie 1998, a dat o fatwa - un decret religios - în numele Frontului Mondial pentru Jihad împotriva Evreilor şi Cruciaţilor, în care spunea că a ucide americani şi aliaţi ai lor înseamnă a te achita de o datorie musulmană.

Şase luni mai târziu, două bombe au aruncat în aer ambasadele americane din Kenya şi Tanzania. 224 de oameni au murit şi aproape 5.000 au fost răniţi. Obama ben Laden a fost indicat drept principal suspect, alături de alţi 16 tovarăşi. Aproape peste noapte, ben Laden a devenit un mare spin în coasta Americii. Curând apare pe lista FBI cu cele mai căutate persoane. Pe capul lui este pusă o recompensă de 25 de milioane de dolari.

SUA lansează 75 de rachete de croazieră de pe mare asupra a şase tabere de antrenament din estul Afganistanului într-o tentativă - eşuată - de a-l ucide pe liderul terorist. Acesta plecase din tabără cu doar o oră înainte de atac.

La fel ca în atentatele din Africa, ben Laden fusese implicat şi în atacul terorist din 1993 asupra World Trade Center din New York, într-un atentat cu maşină-capcană în capitala saudită, în 1995, şi într-un atentat cu camion-capcană împotriva unei baze saudite, în urma căruia şi-au pierdut viaţa 19 soldaţi americani.

"Întotdeauna omor americani, pentru ei ne omoară pe noi", obişnuia să spună Obama ben Laden. "Când atacăm americanii, nu facem rău altor oameni", încerca el să convingă.

În cazul atentatelor de la Nairobi şi Dar es Salaam, cuvintele lui nu s-au adeverit. Marea majoritate a victimelor au fost africani, nu americani.

Averea lui ben Laden a ajuns suficient de mare pentru ca liderul terorist să aibă aroganţa de a face guvernului din Kazahstan o ofertă de mai multe milioane de dolari pentru a-şi cumpăra propria armă nucleară tactică. Nu este de mirare, prin urmare, că atât Statele Unite, cât şi Israelul şi-ar fi trimis, se spune, echipe de comando să-l captureze sau să-l ucidă pe ben Laden.

Apoi a venit 11 septembrie 2001. Două avioane cu pasageri, deturnate de terorişti, au fost izbite de turnurile gemene de la World Trade Center, în New York. O altă aeronavă a fost prăbuşită peste Pentagon, în Washington, iar un al patrulea avion s-a prăbuşit pe un câmp în Pennsylvania. În total, peste 3.000 de persoane au murit în atacuri. Statele Unite au reacţionat lansând o operaţiune împotriva talibanilor.

Forţele aliate au intrat în Afganistan la sfârşitul anului 2001. În acel moment, se credea că este posibil ca ben Laden să fi fost ucis în timpul bătăliei pentru controlul peşterilor de la Tora Bora. În realitate, ben Laden trecuse graniţa în Pakistan, o ţară în care se bucura de o popularitate similară vedetelor pop sau actorilor de film.

În februarie 2003, o înregistrare audio atribuită lui ben Laden a fost înmânată al-Jazeera. Liderul terorist vorbea despre invadarea Irakului: "Acest război al cruciaţilor îi vizează, în primul rând, pe toţi musulmanii, indiferent dacă partidul socialist sau Saddam Hussein rămân la putere", spunea ben Laden. "Toţi musulmanii, în special cei din Irak, trebuie să ducă un război sfânt", decreta liderul terorist. SUA au recunosct că vocea era probabil a lui ben Laden.

Ultima dată când ben Laden a fost văzut de altcineva decât de anturajul său apropiat a fost la sfârşitul anului 2001, când se pregătea să fugă din fieful său de la Tora Bora. Se presupune că a călătorit spre est şi a trecut graniţa în Pakistan, fiind găzduit de triburile locale paştune, loiale talibanilor şi ostile propriului guvern condus de preşedintele Pervez Musharraf.

"Vânarea" lui Osama ben Laden a luat o turnură dramatică odată cu arestarea în Pakistan, în 2003, a lui Khalid Sheikh Mohammed, şeful operaţiunilor al-Qaida şi presupusul organizator al atacurilor de la turnurile gemene. Laţul părea că se strânge în jurul lui ben Laden.

O ofensivă majoră pentru capturarea lui ben Laden a fost lansată în Pakistan de armată la graniţa cu Afganistanul, în mai-iulie 2004. Un an mai târziu însă Musharraf a recunoscut că operaţiunea a dat greş.

Chiar dacă al-Qaida a fost prolifică în transmiterea de mesaje audio, difuzate adesea pe internet sau în care apare adjunctul lui Osama ben Laden, Ayman al-Zawahiri, imaginile video cu ben Laden sunt rare. Momentele apariţiilor lui au fost alese cu grijă, având ca scop influenţarea opiniei publice occidentale, pentru a crea un zid între cetăţeni şi lideri, sunt de părere analiştii. O apariţie video datează din 2004, anul atentatelor de la Madrid, şi a fost difuzată cu câteva zile înainte de alegerile americane. O a doua înregistrare video a fost dezvăluită în preajma împlinirii a şase ani de la atentatele din 11 septembrie şi a fost menită să pună capăt zvonurilor că liderul terorist ar fi fost mort de ceva vreme.

sursa: NewsIn
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu