Bioenergia

“Bioenergia poate deveni energia regenerativă nr.1” – crede cu convingere Uwe Fritsche de la Institutul de Ecologie din Darmstadt, conducătorul unui studiu finanţat de Ministerul federal al Mediului despre “utilizarea energetică eficientă a biomasei”.

Materiile prime folosite drept combustibil sunt de regulă deşeuri din exploatarea agricolă şi forestieră, dar şi plante cultivate pentru a produce energie. Deşeurile de la tăierea lemnului sau paiele pot fi arse în centralele existente ce folosesc cărbune. Din cele 190 de milioane de tone de bălegar şi de must de bălegar provenind anual din creşterea animalelor poate fi produs biogaz. Din biomasă fac parte şi plantele ce pot furniza materia primă pentru producerea de energie: porumb, rapiţă şi copaci care cresc repede.

Echipa ecologului german şi alţi cercetători, cum ar fi cei de la Institutul Fraunhofer de Tehnică ecologică şi energetică, au studiat volumul resurselor biologice şi au ajuns la următorul rezultat. Pînă în anul 2030, în Germania vor putea fi produse cu biomasă 10 procente din energia termică, 16 % din curentul electric şi 15 % din carburantul pentru autiovehicule. Concomitent, emisiunile de gaze cu efect de seră vor putea fi reduse cu 65 %. Şi încă un aspect foarte important: în acest sector ar putea fi create 200.000 de noi locuri de muncă. Această ramură energetică în plin avînt a demarat deja. În anul 2003, ea deţinea 3,8 procente la aprovizionarea cu căldură, 1,2 % la producerea de curent şi 0,9 % la obţinerea de carburant.

Important este să fie realizată o reţea decentralizată de mici instalaţii cu o putere de pînă la 10 megawaţi. “Bioenergia are nevoie de o infrastructură regională destinată consumatorilor regionali” – mai precizează Fritsche.

Principiul enunţat de el se materializează deja într-un proiect de pionierat. Locuitorii satului Jühnde, în apropiere de Göttingen, plănuiesc să asigure, începînd din 2005, întregul necesar de curent şi căldură cu materie primă regenerativă. “Piesa” centrală a sistemului energetic va fi o instalaţie cu biogaz, care foloseşte must de bălegar şi plantele furnizoare de energie cultivate pe 150 ha. O centrală de termoficare transformă biogazul în curent: 3,5 milioane kilowaţi/oră pe an, mai mult decît au nevoie cei 765 de locuitori ai satului. Energia este dirijată în reţeaua publică, de unde sătenii îşi iau apoi curentul. Iarna va fi conectată suplimentar o staţie de termoficare unde este ars lemn tocat şi care va asigura 95 % din necesarul de căldură.

Modelul Jühnde este doar un început. Un proiect al Universităţii Göttingen urmează să demonstreze că, la ţară, producerea nepoluantă de energie este nu numai fezabilă, ci şi rentabilă. Satului Jühnde îi vor urma şi alte sate şi regiuni.