1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Bio sau fast food? Cu ce ne hrănim?

Sunt produsele bio într-adevăr mai sănătoase? Pot hrăni ele întreaga populaţie? Ce mai e natural în alimentele semipreparate?

default

Aproape fără excepţie presa de bulevard, revistele pentru femei înainte de toate, oferă săptămână de săptămână noi reţete de slăbit şi fac recomandări pentru o alimentaţie mai sănătoasă. Interesant e că, deşi ineficiente pe termen lung, aceste reţete se vând pe mai departe bine. Ceea ce lipseşte însă e o dezbatere de aceeaşi amploare bine documentată, bazată pe studii şi rezultate ştiinţifice.
Frauenzeitschriften

Iată că în ultimele sale ediţii, revista de ştiinţă şi tehnică "Zeit Wissen", editată de săptămânalul german "Die Zeit", a lansat un serial dedicat alimentaţiei şi modului în care ne hrănim astăzi. Publicaţia relevă că, potrivit studiilor, la nivel european germanii par a fi cei care cheltuie cel mai puţin pe mâncare. În nicio altă ţară pe continent, preţurile la alimente nu sunt mai reduse ca aici. E vorba bineînţeles de marile reţele de magazine de discount. Dar, tot potrivit studiilor, germanii, chiar şi copiii, par a şti foarte bine ce e sănătos şi ce nu.

Tütensuppe

Totuşi semipreparatele rămân la mare modă

Statistic, fiecare german consumă pe an în medie 137 de kg de alimente aromatizate, adică 370 de grame într-o zi. Multe produse nu au nimic de-a face cu alimentele din care ne-am putea imagina că sunt făcute: carne, legume, verdeţuri, condimente. Supa la plic, de pildă, e de cele mai multe ori pur şi simplu rezultatul unor reacţii chimice. O înşiruire de aminoacizi şi nimic mai mult. Câteva boabe de mazăre sau rondele de morcovi, tratate special pentru a se menţine perfect şi în stare uscată, ne fac să credem că produsul e unul natural. Nici aromele naturale nu sunt ceea ce tindem să credem. De exemplu gustul de căpşuni dintr-un "iaurt cu căpşuni" nu trebuie să provină neapărat de la căpşuni. Aceasta se întâmplă de cele mai puţine ori. "Bucătăria de arome" e nelimitată. La arome se adugă şi alte componente nenaturale, care modifică şi intensifică gustul produselor şi le schimbă aspectul, cum ar fi maltodextrina sau glutamatul de sodiu şi desigur coloranţii de tot felul. Apoi mai există şi imitatele, de şuncă sau de brânză de exemplu, pe care producătorii le folosesc adesea la fabricarea pizzei.

Knabbereien beim Fernsehen

Alimentele ne modifică gustul şi comportamentul

Problema e că, aşa cum au dovedit testele, copiii hrăniţi cu astfel de produse le vor prefera pe acestea la maturitate celor naturale. Îmi amintesc de o emisiune transmisă la televiziuena germană în care era prezentat un experiment, efectuat la o gradiniţă. Rezultatele acestuia ar tebui să ne dea de gândit. Copiilor li s-au oferit două feluri de iaurt cu fructe: unul cu fructe naturale, celălalt cu arome de fructe. Care credeţi că a fost cel preferat de cei mai mulţi copii? Iaurtul cu arome. Pentru simplul fapt că tocmai cu acest tip de iaurt erau obişnuiţi. Interesant e că cei care au ales iaurtul cu fructe naturale erau copii proveniţi din familii de străini, turci în majoritate. În aceste familii se mai găteşte cu alimente naturale. Aşadar, alimentele ne modifică gustul. Dar nu numai gustul, ci şi comportamentul.

Frau mit Bic Mac Hamburger

Mâncărurile semipreparate se consumă adesea pe fugă în picioare, pe fugă în faţa televizorului sau a computerului, lăsând, la finele mesei, nu senzaţia de plăcere şi saţietate, ci de oboseală, de îmbuibare. Se pierde componenta socială şi relaţia cu natura, cu naturalul. Nesănătoase sunt, cel puţin pe termen lung, şi produsele fast food, extrem de îndrăgite mai ales în rândul copiilor şi celor tineri.

O problemă, generată de o alimentaţie greşită, cum ar fi produsele fast food, e supragreutatea. Potrivit celui mai recent studiu la nivel naţional, fiecare al doilea german e supraponderal, iar fiecare al cincilea obez, aceasta constituind un risc pentru sănătate.