1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Bin Laden şi haremul

Nu e clar câte neveste s-au aflat în casă când Bin Laden şi-a găsit moartea, ne informează azi un ziar elveţian, care manifestă mult interes pentru gâlceava izbucnită între oficialii pakistanezi şi cei americani.

default

Osama bin Laden

Bin Laden şi Haremul

Nu e clar câte neveste s-au aflat în casă când Bin Laden şi-a găsit moartea, ne informează azi un ziar elveţian, care, ca şi alte gazete occidentale, manifestă mult interes pentru gâlceava izbucnită între oficialii pakistanezi şi cei americani. Ultimii îi acuză pe cei dintâi de complicitate cu şeful defunct al reţelei teroriste islamiste Al Qaida.

Fiindcă nu e câtuşi de puţin logic ca bin Laden să fi trăit bine mersi, cu tot cu droaia sa de femei şi de copii, într-o suburbie militarizată a capitalei pakistaneze şi autorităţile să nu fi ştiut nimic. În ciuda acestei evidenţe, autorităţile de la Islamabad resping fireştile învinuiri americane, calificându-le drept absurde.

În sarabanda acuzelor mutuale ochii multora se îndreaptă către mediile locale. Ziariştii pakistanezi anunţă arestarea a trei neveste şi a numeroase progenituri, fii şi nepoţi ai teroristului-şef. Una din soţii, în speţă cea mai tânără, de origine yemenită, o femeie care se numeşte Amal ar putea livra informaţii percutante despre persoanele sus-puse care i-au servit drept umbrelă liderului Al Qaidei, iar serviciile secrete pakistaneze, ISI, refuzaseră iniţial solicitarea (neoficială) a americanilor de a o interoga.

Die Welt relevă că preşedintele american autorizase forţelor sale speciale trimise să-l captureze pe bin Laden să deschidă focul şi asupra unor militari pakistanezi. Spre a se răzbuna, agenţii secreţi de la Islamabad au divulgat identitatea reală a şefului CIA din capitala Pakistanului. E a doua indiscreţie de acest tip din partea serviciilor secrete pakistaneze, a căror lipsă de loialitate şi credibilitate e notorie.

În context, ziarul berlinez se întreabă dacă oficialii celor două ţări, formal aliate, dar în fapt zdravăn dezbinate nu cumva joacă şi teatru în „meciul indignărilor şi acuzelor reciproce”. Dar „neîncrederea profundă dintre cele două părţi pare să fie autentică”, chiar dacă „revolta pakistanezilor privind auto-împuternicirea agresivă a americanilor e în mare măsură mimată”, scrie ziarul german. Die Welt trimite în context la acordurile bilaterale secrete care autorizează operaţiuni de comando precum cea soldată cu uciderea lui Bin Laden.

Acelaşi ziar se arată alarmat de influenţa tot mai mare a jihadiştilor şi extremiştilor islamici în rândul rebelilor libieni şi semnalează perpetuarea acţiunilor represive în Siria, împotriva mişcării pentru democraţie.

Gazeta berlineză anunţă şi moartea unui disident cubanez, ucis probabil în bătaie de aparatul represiv al regimului comunist de la Havana, după cum a afirmat alt militant pentru drepturi civice din Cuba.

Spaţii ample acordă presa germană şi remanierii conducerii liberalilor germani precum şi sentinţei CEDO întărind drepturile homosexualilor. Editorialiştii au păreri diverse privind capacitatea noului lider al partidului liberal, FDP, Philipp Rösler, de a-şi relansa formaţiunea după masivele pierderi de simpatie din ultimii doi ani.

În timp ce Westfalenblatt, Schwäbische Zeitung şi Esslinger Zeitung îi acordă note bune, foarte bune şi excelente pentru managementul său, Lausitzer Rundschau nu dă doi bani pe rotirea de cadre de la vârful formaţiunii liberale.

Iar Frankfurter Rundschau remarcă persistenţa la şefia ministerului de externe a fostului lider liberal Westerwelle, persistenţă ce l-ar demasca pe noul cârmaci al grupării ca pe un şef slab.

În fine, Financial Times Deutschland şi alte ziare de stânga salută sentinţa CEDO care a întărit drepturile cuplurilor homosexuale, în timp ce ziarul de dreapta, Frankfurter Allgemeine Zeitung, o critică, reliefând că astfel de decizii nu sunt, deocamdată, conforme constituţiei germane.

Acelaşi ziar din Frankfurt publică şi un amplu interviu cu Emil Boc, înregistrat de Karl Peter Schwarz, un excelent cunoscător al realităţilor româneşti. Premierul României îşi exprimă optimismul, vede lumina de la capătul tunelului, în măsura în care recesiunea se va încheia şi pentru România la mijlocul acestui an şi crede că electoratul va onora în 2012 programul de austeritate şi eforturile guvernului său. Boc anunţă reformarea marilor întreprinderi de stat falimentare, şi crede că România ar fi făcut progrese pe calea combaterii corupţiei şi a modernizării justiţiei româneşti.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Medana Weident