1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Bilanțul comercial al Germaniei: ne omoară economisirile?

Surplusurile Germaniei în balanța comercială sunt puse la stâlpul infamiei. O analiză arată că nu doar frumoasele mașini și utilaje germane exportate sunt de vină pentru asta, ci și economisirea excesivă.

Dacă e s-o luăm ad literam, politicienii și economiștii-șefi ai Germaniei încalcă de mulți ani o lege din 1967 - "Legea pentru sprijinirea stabilității și creșterii economiei", cunoscută în limbajul de zi cu zi drept "legea stabilității". Aceasta formulează obiectivul unui echilibru macroeconomic pentru fiecare stat, care ar presupune prețuri stabile, angajarea tuturor persoanelor cu drept de muncă, o creștere economică constantă și sustenabilă și echilibrul balanței comerciale.

Se știe că Germania este departe de a avea o balanță comercială echilibrată. Surplusul comercial ridicat al Germaniei este criticat tot mai mult de instituții internaționale ca FMI și Comisia Europeană, care a și inițiat în 2014 o procedură de supraveghere a Germaniei pe această temă. Discuția a fost animată în ultima vreme de criticile dure ale președintelui american Donald Trump și de cele mai moderate ale noului șef de stat francez Emmanuel Macron.

Cu amenințarea lui Trump de a majora taxele vamale la produsele germane, mai ales la automobilele exportate de Republica Federală în SUA, un factor de succes vital al economiei germane a intrat într-o situație periculoasă. Un motiv suficient pentru economiștii grupului bancar de stat KfW "de a analiza mai atent ce generează aceste surplusuri comerciale germane și cum poate fi scoasă Germania din luminile rampei pe acest subiect", după cum se arată în analiza publicată marți de KfW.

Nedrept și dăunător?

Surplusul comercial al Germaniei se ridică în prezent la 261 de miliarde de euro - în cifre absolute, cel mai mare din lume, înaintea Chinei. Relativ la PIB-ul anual, reprezintă o valoare de 8,3%. Prin aceasta, Germania încalcă constant din 2011 limita acceptată de Comisia Europeană, care este de 6% din PIB.

Donald Trump descrie surplusurile generate de exporturile germane drept "nedrepte și dăunătoare" pentru America. Critica lui Trump provine dintr-o viziune mercantilistă asupra lumii, care presupune că o țară cu surplus comercial se îmbogățește pe seama altora, ca și cum comerțul ar fi un joc de sumă nulă.

FMI și Comisia Europeană cred, pe de altă parte, că un surplus comerciale exagerat este dăunător chiar pentru țara care îl realizează.

Balanța comercială nu este totul

Ca să înțelegem mai bine ce este cu aceste critici, trebuie să facem distincția între noțiunile "balanță comercială" și "cont curent". Deoarece comerțul exterior, alcătuit din exporturi și importuri, reprezintă doar o parte a contului curent, care mai include serviciile și plățile externe, cum ar fi cheltuielile turiștilor germani în afara țării, fluxurile de capital transnaționale din salarii, câștiguri, participații, investiții, dar și transferurile făcute de lucrătorii străini în țările de origine sau plățile din cadrul ajutoarelor de dezvoltare.

De aceea nu este deloc clar ce rol joacă surplusul comercial german în întregul bilanț al contului curent. Experții cred în general la unison că de această situație nu se fac vinovate doar exporturile germane, atât de apreciate în străinătate. Analiștii indică și spre tendința crescută a germanilor de a economisi și spre cea a sindicatelor de a nu solicita majorări semnificative de salariu. Aceste tendințe ar contribui la diminuarea cererii pe piața germană atât pentru produsele germane, cât și pentru cele străine.

Alții, precum ministrul de Finanțe Wolfgang Schäuble, mențin un curs al euro prea scăzut pentru forța economică a Germaniei. Astfel este stimulată cererea pentru bunurile germane în afara țării. Banca Centrală Europeană este cea care determină politica monetară în zona Euro, spune Schäuble, care arată astfel cu degetul spre un alt țap ispășitor.

Prea puține investiții

Iar alții atrag atenția că investițiile din Germania sunt prea mici: companiile germane își păstrează lichiditățile sau le investesc în alte țări. Iar statul nu își folosește surplusul destul pentru a investi în străzi și școli mai bune sau într-un Internet mai rapid. Odinioară lucrurile stăteau altfel. La începutul anilor '90, pentru a acoperi cererea enormă de pe piața proaspăt eliberatei Germanii de Est, Republica Federală devenise chiar un importator net. Dar pe măsură ce această cerere din est a fost satisfăcută, "statul și firmele au schimbat foaia", trecând la economisiri, explică economiștii de la KfW.

"În principiu, surplusul de cont curent oglindește surplusul ridicat generat de economiile germanilor, în raport cu investițiile interne relativ scăzute", scriu experții grupului bancar KfW. Germania ar folosi o parte serioasă a veniturilor sale economice neconsumate pentru a construi capital monetar în străinătate, în loc de capital real în interiorul țării.

Simultan, Germania ar avea nevoie urgentă de investiții într-un aparat de producție modern și performant, pentru a se proteja în fața declinului demografic și pentru a-și asigura astfel bunăstarea. Prin urmare, reducerea surplusului comercial ar servi chiar intereselor Germaniei - "dar prin sporirea investițiilor interne și a importurilor și nu prin reducerea exporturilor, care ar fi dăunătoare pentru economia germană", arată analiza KfW.