1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Bilanţul Estului, după 20 de ani

Cu ani în urmă, fostul cancelar federal creştin-democrat, Helmut Kohl, făcea prognoze despre o perspectivă înfloritoare în peisajul economic din fosta RDG. Drept e că noile landuri nu au înflorit chiar aşa de tare.

default

Drum lung de la economia de stat RDG-istă la capitalismul înfloritor din Vest

O apropiere între Est şi Vest există, totuşi. Diverse studii încearcă să afle cât de puternică este această apropiere.

Institutul IFO susţine că dezvoltarea economică a Estului nu este încă autonomă, ci depinde de asistenţa financiară a Vestului. Şi HypoVereinsbank a constatat ceva asemănător. Cu toate acestea, drumul spre profeţiile lui Kohl pare a fi, în mare, parcurs.

E o chestie de perspectivă. Dacă te uiţi de la Dresa, Leipzig sau Magdeburg către Varşovia sau Gdansk, ei bine, da, atunci drumul parcurs de la reunificare pare consistent.

Dar dacă priveşti din acelaşi loc spre München, Stuttgart sau Hamburg, de observat se observă minusurile. În cifre, PIB-ul este, în Polonia, situat la 30% din valoarea produsului intern brut înregistrat în Germania de Vest, în vreme germanii din est au 71% din scorul vechilor landuri.

Lutz Diederichs, membru al conducerii HypoVereinsbank, consideră că, în ciuda transferurilor de miliarde dinspre Vest spre Est,

Schrumpfende Städte in Ostdeutschland

Reconstrucţia Estului, un fenomen care nu s-a încheiat

"antreprenorii sunt, în continuare, nişte simple prelungiri ale băncilor. Şomajul continuă să fie mai mare în Est decât în Vest. Nici despre o mobilitate a forţei de muncă nu poate fi vorba. Sunt", crede Diederichs, "frâne pentru noile landuri - care, de fapt, au perspective serioase de prosperitate pe termen lung. În principiu, dispun de infrastructură, brandurile sunt competitive la export iar costurile joburilor continuă să fie mai scăzute decât în Vest. Este o bază industrială relativ stabilă".

Diedrichs crede că afacerile din domeniile serviciilor, care, de fapt, cam domină piaţa din Est, nu sunt atât de lovite de criză. Asta nu înseamnă că Estul ar putea să spere că va depăşi Vestul. Chiar dacă ritmul de creştere va continua asemeni ultimilor cinci ani, de abia în 2025 s-ar putea vorbi despre un Est la nivelul a 75% din Vest. Dacă, desigur, şi contextul economic global o va permite.

Şi, oricum, lucrurile nu vor evolua uniform în interiorul noilor landuri, căci una este Berlinul şi marile oraşe şi alta sunt zonele rurale care, de fapt, au şi resimţit cel mai puternic, în cei 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, prăpastia căscată în interiorul naţiunii în anii cu Zid. O prăpastie ce nu poate fi depăşită la fel de uşor pe cât a fost provocată.

Autori: Sabine Kinkartz/Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre Iancu