1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Bilanţ controversat - cinci ani de Pontificat pentru Benedict al XVI-lea

S-au împlinit cinci ani de când Benedict al XVI-lea a fost ales în fruntea Bisericii Catolice. Imediat după votul secret din Capela Sixtină, bucuria germanilor a fost uriaşă, un ziar de mare tiraj scriind "Suntem Papă".

default

Papa Benedict al XVI-lea, de cinci ani în fruntea Bisericii Catolice

În clipa de faţă, Biserica Romano-Catolică este deosebit de criticată din cauza scandalurilor de abuz, în care au fost implicaţi membri ai clerului.

Chiar şi cei mai înverşunaţi critici ai Papei recunosc că Suveranul Pontif doreşte la modul cel mai sincer dialogul cu marile religii ale lumii. Dar, faptul că, la numai un an de la alegerea sa ca succesor al Sf. Petru, acesta a reuşit să producă fierbere în întreaga lume musulmană, l-a determinat pe teologul elveţian, Hans Kueng, să vorbească despre un fapt nefericit în cel mai înalt grad.

Alţii au fost de părere că Papa nu a fost bine consiliat. Cert este că, după discursul rostit la Regensburg, în care Papa îl cita pe un împărat bizantin critic la adresa islamului, în Orientul Apropiat au ars biserici catolice iar în Somalia a fost ucisă o călugăriţă.

Ce se întâmplase? Benedict al XVI-lea a rostit un discurs despre raportul dintre raţiune şi credinţă, acuzând occidentul că este insensibil şi arogant faţă de culturile cu o componentă religioasă puternică, fiindcă lumea apuseană nu mai are ea însăşi acces la religie, şi asta o face incapabilă de dialog. Apoi însă, Sfântul Părinte a vorbit despre Jihad, războiul sfânt al musulmanilor, citând un fragment dintr-un dialog purtat de împăratul bizantin Manuel al II-lea cu un învăţat persan. Papa a afirmat: "Citez: Arătaţi-mi ce a adus nou Mahomed. Veţi găsi numai rău, numai lucruri inumane, cum ar fi faptul că el cere ca credinţa pe care o predică să fie răspândită cu ajutorul sabiei."

5 Jahre Papst Benedikt XVI Klagemauer Israel 2009 Flash-Galerie

Papa Benedict, la Zidul Plângerii, la Ierusalim

La scurt timp după discurs, în lumea islamică s-a stârnit un val de protest. 38 de lideri spirituali musulmani din întreaga lume i-au trimis papei o scrisoare deschisă. Şi una din figurile centrale ale dialogului interreligios în Germania, Bekir Alboga, i-a cerut lui Benedict al XVI-lea să-şi retragă afirmaţiile.

Pentru DW, acesta afirmase în epocă: " Este regretabil că auzim pentru întâia dată o astfel de afirmaţie, după conciliul Vatican doi, făcută de cel mai înalt reprezentant al Vaticanului. Doresc ca Papa să-şi corecteze la timp afirmaţiile, să corecteze această jignire adusă musulmanilor. Sper că va împărtăşi punctele mele de vedere, că va cere musulmanilor scuze menţinând astfel disponibilitatea pentru dialog a Vaticanului."

Vaticanul s-a arătat şocat de acest val de proteste şi violenţă, arătând că Papa nu a fost înţeles corect iar afirmaţiile au fost scoase din context. Câteva săptămâni mai târziu, Benedicat al XVI-lea a reuşit să calmeze spiritele, în cursul unei vizite întreprinse la Istanbul, fostul Constantinopol. El a vizitat pe malul Bosforului între altele Moscheea Albastră, unde s-a recules în tăcere alături de muftiu. Cu acea ocazie, Suveranul Pontif a reliefat ceea ce au în comun creştinismul şi mahomedanismul.

"Musulmanii şi creştinii au datoria astăzi, tocmai din cauza istoriei comune, atât de împovărătoare şi atât de marcată de neînţelegeri, să fie priviţi şi recunoscuţi ca şi credincioşi fideli poruncilor", a spus Benedict.

5 Jahre Papst Benedikt XVI Ratzinger Kardinal Papst Johannes Paul 2002 Flash-Galerie

Papa Benedict (stânga), pe vremea când era doar cardinalul Ratzinger, alături de fostul Suveran Pontif, Ioan Paul al Doilea

Şi în dialogul cu religia mozaică au apărut temporar tensiuni. Imediat după alegerea sa în fruntea Bisericii Romano-Catolice, Benedict al XVI-lea a vizitat cu ocazia zilelor tineretului mondial şi o sinagogă din Köln. Acolo, sfântul părinte a dat asigurări că se va implica cu toată puterea în favoarea ameliorării relaţiilor cu poporul evreu.

Apoi însă, un an mai târziu, el a reintrodus facultativ o rugăciune adaptată, în care i se cere lui Dumnezeu să lumineze inimile evreilor, în aşa fel încât să-l recunoască pe Iisus Hristos ca mesia, ca fiu al lui Dumnezeu, salvatorul tuturor oamenilor. Pentru credincioşii evrei, acesta a fost un afront.

Raporturile s-au înrăutăţit suplimentar în 2009, când Papa a revenit asupra excomunicării a patru episcopi, între care şi unul care neagă Holocaustul. Pentru depăşirea crizei a intervenit de acea dată personal Papa, admiţând într-o scrisoare adresată episcopilor catolici din întreaga lume greşeli de formă ale unor consilieri. Două luni mai târziu, în cadrul unei vizite în Orientul Aprioiat, Papa a vizitat memorialul Holocaustului, Yad Vashem, condamnând în termeni fără echivoc nimicirea evreilor.

În cei cinci ani de pontificat au fost aşadar mai multe neînţelegeri, greşeli formale şi incidente nefericite în cel mai înalt grad care au împovărat dialogul papei Benedict al XVI-lea cu religiile islamică şi mozaică.

Autori: Klaus Dahmann/Ioachim Alexandru
Redactor: Ovidiu Suciu