1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Bietul politician! De copiii-victime cine întreabă?

Afacerea Edathy rămâne cap de afiș. De data aceasta, atenția se mută la Satu Mare și Zalău.

„Clienții vin din întreaga lume. Materialele video au fost filmate în România de către un german. Acesta i-a înregistrat pe copii dezbrăcați, în timp ce se jucau”. Tagesschau, principalul jurnal de știri al televiziunii publice ARD, a relatat, în rubrica Temele Zilei, despre sursa rețelei de pornografie juvenilă descoperită de autoritățile canadiene și despre care se vorbește intens în ultima săptămână în Germania, ca urmare a implicării în întreaga poveste a unui important parlamentar al partidului social-democrat, SPD, Sebastian Edathy.

„Nu am vrut să îmi imaginez ce a făcut cu copiii”

„Copiii sunt victimele unui circuit pornografic cu acoperire globală”, explică televiziunea germană. Germanul care a abuzat de copii, Markus Roth, și-a găsit victimele în România. În ianuarie, autorul filmelor a vorbit cu reporterii ARD despre afacerea murdară cu pornografia juvenilă. Piața dominantă este cea americană - povestește Roth - dar clientela vine din toată lumea. „Cu pizza gratuite și limonadă își câștigă încredera multor copii. Filmările pe care le va vinde, apoi, pe internet, încep la un loc de joacă, într-o pădure din Transilvania”. Alarma a fost dată de un sătean, căruia i s-a părut suspect ceea ce se petrece în poiană. „Nu am vrut să îmi imaginez ce a făcut cu copiii”, povestește Florica Naghi, mama uneia dintre victimele lui Roth. Germanul a fost condamnat, în România, la doi ani de închisoare. A câștigat 150.000 de euro de pe urma flimelor pe care le-a vândut. Filmele vor rămâne pentru totdeauna pe internet.

„Mai întâi își agață victimele cu bani, pizza, înghețată sau antrenamente sportive. Apoi îi filmează pe copii fără știința părinților. Producători pedofili exploatează sărăcia și inocența copiilor - în Germani,a dar mai ales în România și Ucraina. Și câștigă bani frumoși”, explică, încă din debutul articolului care deschide pagina 2 a cotidianului bavarez Süddeutsche Zietung. Ziarul reia povestea cetățeanului german Markus Roth, povestită cu ani în urmă de Toronto Star și de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații. Atunci, Roth apărea presei germane doar ca un fapt divers comis de un personaj care ispășise deja pentru un delict sexual comis în țara natală - și care a recidivat undeva la capătul lumii, la Satu Mare și Zalău. Iată, însă, că lumea asta nu are capăt, este rotundă și, într-un final neașteptat, filmările lui Markus Roth ies la iveală în laptopul unui parlamentar german. „Părinții erau bucuroși că un tânăr domn se oferă să le predea copiilor lor, gratuit, cursuri de karate. Nu aveau cum să bănuiască ce se va întâmpla”, scrie Süddeutsche, care preia și extrase din mailurile de auto-promovare ale „regizorului” german: „Nu te lăsa înșelat de zulufii lui nevinovați; în dosul acestor ochi se ascunde un băiat obraznic”.

Ce fel de oameni și ce fel de legi?

În timp ce în paginile de hârtie sau de sticlă ale ziarelor se scurg imaginile povestite despre niște copii fără apărare, violați în intimitatea lor pentru totdeauna, opinia publică, presa și politicienii discută despre renumele și cariera unui politician care, până recent, îndrăznise, sub scutul funcției sale, pe care, probabil, a obținut-o pentru că era profesional apt să o obțină, să înfrunte o întreagă rețea neo-nazistă.

Și ce fel de oameni sunt cei care înregistrează astfel de filmări? Și ce fel de oameni sunt cei care le cumpără? Acestor întrebări ziarul care apare la München le răspunde astfel: în cazul Edathy este vorba despre un segment bizar al societății, în care copiii devin marfă. „Personajele care se mișcă în acest mediu pot fi fără probleme calificați ca fiind niște criminali”, notează cotidianul citat. Markus Roth încearcă mereu să convingă că nu a abuzat sexual de copiii pe care i-a filmat. Iar Sebastian Edathy, politicianul client al rețelei de pornografie infantilă către care Roth își vindea înregistrările video, susține că nu a cumpărat material ilegal. Și, totuși: unde începe abuzul sexual? Și ce este natural (sau „naturist”) în a filma copii în chiloți și a le da în schimb echivalentul a patru euro - sau a opt euro, dacă își dau chiloții jos? Ce este legal și ce nu? Cui îi pasă de limitele fluide și prost așezate ale legii, când tatăl uneia dintre victimele lui Roth povestește că „fiul meu este afectat pentru toată viața”? Și la ce mai folosește o scrisoare a făptașului către una dintre victime, în care el, criminalul condamnat, spune că „nici o pedeapsă nu poate vindeca inima pe care ți-am distrus-o”? Criminalul a stat puțin în spatele gratiilor și este iarăși liber. „Am fost orbit de banii pe care îi câștigam” - așa sună scuza lui Markus Roth. Dacă, desigur, scuza aceasta chiar este sinceră.

Süddeutsche Zeitung a cules din lumea pedofililor o altă versiune a poveștii: că, de fapt, nu Markus Roth a intrat în viața copiilor, ci copiii l-ar fi căutat pe german. Roth nu a făcut decât să răspundă nevoii copiilor de atenție și afecțiune iar filmările ar fi fost făcute strict pentru „albumul de familie”. Doar că, postate cândva pe internet, acestea au avut un succes neașteptat. Probabil că, trăgând linia, „Markus Roth își poate spune că viața e frumoasă. Pentru câteva familii din România, realitatea arată, cu siguranță, altfel”, conchide ziarul bavarez.

Și Berliner Morgenpost scrie despre germanul care făcea filme cu copii în România. Două tremi din articol povestește despre rețeaua în care era implicat Markus Roth și la care se abonase Sebastian Edathy, dar și despre operațiunea Spade, a autorităților canadiene, care a demantelat întreaga afacere transnațională. În finalul coloanei de ziar se vorbește despre intenția ministrei federale a Familiei, Manuela Schwesig, de a verifica legile ce protejează copiii și tinerii. În final de articol este citat expertul pe probleme de sănătate al grupului parlamentar creștin-democrat Jens Spahn, care atrage atenția că „în centrul discuției noastre trebuie să ne intereseze cum le merge, de fapt, copiilor-victime din România”. Bulevardierul münchenez Abendzeitung se ocupă și el de rețeaua internațională de pornografie, fără însă a intra în profunzime - o relatare simplă a faptelor, cu două-trei citate din părinți, cât să mențină senzaționalul în cotele firești ale publicației.

Convergență economică, nu și politică

Mai multe ziare germanofone preiau informația despre creșterea economică raportată de România, mai mare decât cea anticipată. În schimb, consumul este leneș, în România - mai ales în comparație cu celelalte state din Europa Centrală și de Răsărit. Wirtschaftsblatt, care apare la Viena, scrie că arajamentele financiare internaționale ale României sunt marcate de disputele politice interne dintre guvernul social-liberal și președintele Traian Băsescu. Economia românească are și varianta accesului la fondurile europene - dar acestea trebuie solicitate, punctează ziarul citat. Die Presse, care apare tot în capitala austriacă, îl citează pe premierul Victor Ponta, care susține că România dorește să adere la euro în 2019, când va prelua și Președinția Uniunii Europene, chiar dacă țara „îndeplinește deja criteriile de convergență”.

Dacă, economic, lucrurile arată bine pentru România, politic, doar unora dintre români „li s-au aranjat stelele”, cum scrie Neue Zürcher Zeitung, care arată cu degetul către primarul din Năvodari, Nicolae Matei, unul dintre cei politicienii locali care profită de influența pe care o au în aparatul administrativ local și de larga neîncredere a populației în autoritățile centrale. „Corupția în politică” este supratitlul articolului intitulat „Cum se face carieră în România”. „Kaiser” de Năvodari este numit primarul, acuzat că a încercat să dea mită pentru a fi șters dintr-o serie de anchete ale poliției. Chiar dacă, până la urmă, va fi condamnat pentru o parte din acuzațiile ce i se aduc, există deja o rețea de interpuși în administrația locală prin care Nicolae Matei va putea fi primar de la distanță, din spatele gratiilor. A mai făcut-o, în perioada în care a fost arestat preventiv.

Fiesta Fordului continuă

„Mutarea producției în România ar aduce o reducere a costurilor de până la 400 de milioane de euro pe an”, comentează, în ziarul Express, care apare la Köln, Ferdinand Dudenhöffer, instanța supremă a jurnalismului auto din Germania. Dudenhöffer se referă la deja discutata reducere a personalului din uzinele Ford de la Köln și transferul unei părți a producției modelului Fiesta la Craiova. Martin Henning, din consiliul angajaților uzinelor Ford, consideră afirmația lui Dudenhöffer ca fiind „neserioasă”, pentru că, „acolo”, la Craiova, nu există încă o linie de finisaj și nici nu s-a investit în calificarea forței de muncă. Henning crede că cineva încearcă să sugereze o posibilă salvare a Kölnului, dacă angajații ar fi de acord cu o reducere a costurilor de producție - și un efect domino: și Craiova ar fi dispusă, atunci, să mai lase la preț.