1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Berlinul în lupta cu cealaltă societate

Proiecte de milioane de euro: Berlinul face tot ce poate pentru a-şi integra imigranţii. Primarul cartierului Neukölln a publicat o nouă carte în care expune deschis problemele procesului de integrare a străinilor.

Vasile C. a venit la Berlin din judeţul Vaslui. Nişte cunoştinţe i-au povestit despe un bărbat care are de lucru pentru imigranţi ca el, pe un şantier. „Se câştigă bine acolo şi mai merg şi alţii din sat”, a auzit vasluianul. Aşa că la relativ scurt timp s-a urcat în autobuz. Destinaţia – Berlin. S-a aşezat pe scaunul de la geam, ca să vadă mai bine drumul. Viitorul însă – greu de văzut: singurele informaţii cu care a plecat din România au fost că va primi un salariu de 600 de euro, cazare şi banii de transport. De la cine? De la omul, al cărui nume nu l-a aflat niciodată complet. „Parcă era ceva sârbesc”, spune Vasile. Omul, care l-a determinat să semneze un contract în limba germană, care i-a deschis o firmă fictivă de prestări servicii şi l-a obligat în final să muncească trei luni fără remuneraţie. Dacă va mai primi vreodată banii şi cu ce se va întoarce acasă, nu se ştie.

La fel cum nu se ştie exact nici câţi astfel de imigranţi se află în situaţii asemănătoare. În căutare de un „undeva” mai bine, dar exploataţi până la urmă de diverşi intermediari, la rândul lor imigranţi. Naivitate, lipsă de informare. Oameni, care trăiesc în societăţi paralele, cu sau fără voia lor.

Numărul oficial al cetăţenilor români şi bulgari din Berlin a crescut anul trecut cu 64% faţă de 2011. În noua lui carte, „Die andere Gesellschaft” (Cealaltă societate), Heinz Buschkowsky, (SPD) primarul cartierului Neukölln şi berlinezul cu cea mai vastă experienţă în materie de probleme de integrare, trage din nou un semnal de alarmă faţă de aşa-numita „migraţie a sărăciei”. Cu alte cuvinte, românii şi bulgarii, care vin în Germania în speranţa de a câştiga mai mult decât acasă. Cum? Depinde de la caz la caz.

Din banii bugetarului german

Neukölln Bezirksbürgermeister Heinz Buschkowsky

Heinz Buschkowsky, primar Neukölln

Cea mai răspândită metodă a noilor-sosiţi în Berlin e trucul firmelor fictive, reiese dintr-un raport publicat de Primăria Neukölln. Pentru că, în calitate de antreprenori, imigranţii primesc automat dreptul la alocaţii pentru copii. Este vorba despre sume care depăşesc cu mult salariul unui muncitor sau al unui profesor în România şi Bulgaria. „Pentru o familie cu trei copii, numai alocaţia depăşeşte considerabil venitul de acasă”, scrie autorul. Nu e de mirare, adaugă Buschkowsky, că în aceste condiţii, toţi vor să vină aici.

În Neukölln trăiesc 160 de naţionalităţi. Ele reprezintă 42% din populaţia cartierului. În zona lui de nord, procentul străinilor ajunge la peste 60%. Dintre ei, peste 5.500 erau anul trecut din Bulgaria şi România, majoritatea de etnie romă. Iar proprietari de firmă ajunseseră, conform datelor publicate de Biroul de Statistică Berlin-Brandenburg, 3.060 de persoane.

Bugetul unei familii ajunge astfel să depindă în mare parte de numărul persoanelor din familie. Dar nu oricum. În ideea de a schimba ceva în viitorul copiilor romi veniţi în Germania, primarul Buschkowsky pledează de ani buni pentru sancţiunea chiulului. Cu bani. Cine nu-şi trimite copiii la şcoală, să nu primească alocaţia lunară. “S-a vehiculat idea greşită cum că această regulă ar fi fost deja introdusă”, a declarat pentru DW Franziska Giffey, responsabila pentru Cultură, Învăţământ, Copii şi Sport din cadrul primăriei Neukölln. „Noi încercăm de mult să schimbăm ceva în acest sens, dar din motive de natură politică nu am reuşit încă.”

Zvonul a ajuns până şi în rândurile imigranţilor. Poate de aceea, băncile şcolilor s-au umplut în ultimii ani de elevi care nu vorbesc o boabă de germană. În unele cazuri, nu ştiu să scrie nici în limba lor maternă. Consecinţa - 30 din cele 65 de şcoli din cartierul Neukölln au introdus clase speciale, „Willkommensklassen”, unde se predau cursuri de alfabetizare şi limbă germană special pentru copiii romi din România şi Bulgaria.

Giffey spune însă că aceste familii înţeleg importanţa educaţiei pentru viitorul copiilor lor: „Ne dăm seama că atât copiii cât şi familiile apreciază şcoala aici. Dar avem nevoie în continuare de ajutor suplimentar din partea unor pedagogi care cunosc limbile romană şi bulgară.”

De fapt zeci, dacă nu chiar sute de proiecte finanţate la nivel local, federal şi european încearcă să le facă noilor imigranţi cu probleme din Neukölln viaţa mai uşoară. Şi implicit oraşului, până la urmă. Pentru că prostituţia, criminalitatea organizată, furtul, sărăcia, atacurile rasiste sunt situaţii pe care autorităţile încearcă să le depăşească de ani de zile.

„Political correctness” nu rezolvă nimic

Roma-Kinder in der Werkstatt in Berlin

Copii romi la şcoală în Berlin

Dar românii şi bulgarii nu sunt nici pe departe singura problemă a Neukölln-ului. Buschkowsky scrie pe 302 pagini în noua lui carte despre pericolul islamizării în anumite comunităţi de imigranţi, despre mişcarea salafistă, despre societăţile paralele. Toate acestea ar reprezinta de fapt „o ameninţare pentru valorile acestei ţări” (n.r. ale Germaniei).

În prima sa publicaţie pe aceeaşi temă, devenită bestseller la câteva ore de la lansare, „Neukölln ist überall” (Neukölln e peste tot), Buschkowsky critica politica germană de imigraţie şi lipsa curajului autorităţilor de a spune lucrurilor pe nume. „Political correctness” nu rezolvă nimic, scria el. Prin acest stil, deseori controversat, de management al haosului, a şi devenit cunoscut de altfel: vorbele sale „dure”, la adresa problemelor de integrare, urmate de cele mai multe ori de fapte, chiar au schimbat ceva. Buschkowsky a transformat şcoli de ghetto în unităţi relativ sigure de învăţământ, i-a determinat pe romii imigranţi să frecventeze sălile de clasă, a schimbat aspectul multor clădiri de locuinţe, făcându-şi un ţel din combaterea sărăciei şi a criminalităţii.

Cel mai mult îl sperie „societatea asimetrică”, scrie Buschkowsky în noua sa carte. O societate, ale cărei segmente se disociază, în care nu mai există numitori comuni, ci numai „ei, cei de acolo” şi „noi, cei de aici”. Cealaltă societate, scrie autorul, se formează acolo unde viaţa de zi cu zi se desfăşoară exclusiv în limba ţării de provenienţă, şi unde se dezvoltă astfel propriile norme şi atitudini. Numai prin educaţie, adaugă primarul, ne putem lupta cu probleme ca radicalizarea religioasă sau politică.

Primarul mai pledează şi pentru o imigraţie controlată, după model canadian, care pune accent pe calificările personale. Teste de limba germană, la care să se ceară un nivel minim, ar fi extrem de utile, crede Buschkowsky, pentru care educaţia, limba pe care să o înţeleagă toată lumea şi valorile comune creează o societate omogenă. Şi nu una paralelă, din care fac parte, cu sau fără voia lor, imigranţi ca Vasile C. din Vaslui.