Berlin: liber de 23 de ani

A fost una dintre cele mai rapide şi mai paşnice revoluţii din istorie: pe 9 noiembrie 1989, s-au deschis punctele de trecere a frontierei de la Zidul din Berlin.

În numai 45 de minute după celebrul anunţ al lui Günter Schabowski, fost membru al biroului politic în Berlinul de Est, potrivit căruia cetăţenilor din RDG li se permite să călătorească liber în străinătate, 20.000 de oameni au trecut în Berlinul de Vest, la punctul de frontieră Bornholmer Straße. A fost prima breşă deschisă în Zidul Berlinului. Însă la scurt timp după, sute de mii de oameni din ambele părţi ale oraşului au făcut noapte albă, luând cu asalt Poarta Brandenburg şi alte puncte de frontieră.

Schabowski fusese purtător de cuvânt al guvernului şi în timpul unei conferinţe de presă, din seara de 9 noiembrie 1989, a făcut public conţinutul unui bileţel, primit de la Ministerul de Interne: "Noile prevederi îi permit fiecărui cetăţean din RDG să călătorească în străinătate prin punctele de frontieră ale Germaniei de Est..." La întrebarea unui jurnalist, Schabowski a specificat că legea intră în vigoare „imediat”. Şi imediat, berlinezii, despărţiţi de dictatură timp de 28 de ani, s-au îmbrăţişat din nou în libertate, în cel mai emoţionant moment din istoria oraşului.

În memoria berlinezilor…

Emoţiile de atunci sunt aniversate an de an în capitala Germaniei, printr-o serie de evenimente, care amintesc de căderea Zidului. Primarul general al Berlinului, Klaus Wowereit, a declarat la deschiderea ceremoniilor, că „În prezent, ziua de 9 Noiembrie e mai importantă decât oricând, deoarece deja o întreagă generaţie nu a trăit experienţa Zidul şi a sârmei ghimpate. (…) De aceea, ea ar trebui să reprezinte un avertisment, că libertatea, respectarea drepturilor omului şi statul de drept nu sunt realităţi fireşti, de la sine înţelese.”

Wowereit a fost prezent la Memorialul Zidului Berlinului de pe Bernauer Straße, unde are loc cea mai mare parte a evenimentelor aniversare.

Aflată acum în centrul metropolei, strada a rămas în istorie, pentru că aici au fost doborâţi primii berlinezi, care au încercat să treacă graniţa, formată iniţial dintr-un gard din sârmă ghimpată, începând din august 1961.

Bulevardul, devenit ulterior simbol al divizării oraşului, se afla exact pe linia Zidului, construit de-a lungul lui, chiar în dreptul geamurilor locuitorilor din partea estică. Se presupune că 10 persoane au murit în încercarea de a sări de la etaj, spre Berlinul de Vest, până în toamna lui 1961, când regimul totalitar a început să evacueze clădirile din zonă şi apoi să le dărâme, în anii următori.

…şi pe asfalt

Tot în cadrul evenimentului, un grup de 70 de alergători va organiza un maraton de-a lungul fostului Zid al Berlinului, pe o distanţă de 63 de kilometri, din cartierul Kreuzberg, până la lacul Wannsee.

Şi cu toate că nu mai există, decât sub formă de memorial, fostul Zid continuă să amintească zilnic locuitorilor capitalei de cea mai urâtă perioadă a oraşului, de după al Doilea Război Mondial. Metropola e traversată în prezent de o fâşie pe asfalt, costruită din piatră, exact pe traseul Zidului. O fâşie peste care berlinezii calcă de zeci de ori, în drumurile lor cotidiene. Puncte informative semnalează din loc în loc istoria Zidului, iar în 2006, Senatul capitalei a inaugurat aşa-numitul “Mauerweg”, un traseu de 160 de kilometri de-a lungul fostului Zid, care poate fi parcurs cu bicicleta.

Într-o formă şi mai autentică, Zidul Berlinului a fost "reconstruit" în mărime naturală în luna septembrie, la fostul punct de frontieră Checkpoint Charlie, printr-o panoramă realizată de celebrul artist berlinez de origine iraniană Yadegar Asisi. Asisi înscenează pe 900 de metri pătraţi o zi obişnuită din jurul Zidului Berlinului, în RDG-ul anilor '80.

O zi marcantă pentru destinul germanilor

Emoţionantă în 1989 şi terifiantă în 1938: în ziua de 9 noiembrie nu se sărbătoreşte numai căderea Zidului Berlinului, ci se comemorează şi pogromul nazist împotriva evreilor. În noaptea dintre 9 şi 10 noiembrie 1938, au fost ucişi, conform documentelor istorice, peste 1.300 de evrei şi în jur de 30.000 duşi în lagărele de concentrare. 7.500 de magazine evreieşti au fost distruse şi arse peste 1.000 de sinagogi. Tot în aceeaşi zi, însă a anului 1918, a fost proclamată Republica de la Weimar, după primul Război Mondial. Iar la 9 noiembrie 1923 a avut loc puciul din München, încercarea naziştilor, în frunte cu Hitler, de a da o lovitură de stat în Bavaria.

În contextul semnificaţiei multiple, pe care o are ziua de 9 Noiembrie pentru Berlin, preşedintele federal, Joachim Gauck, a declarat că evenimentele istorice nu trebuie percepute izolat. „Nu avem voie să uităm barbariile naziste. Pe de altă parte, tinerii trebuie să-şi amintească şi de căderea Zidului. Întâmplarea fericită din 9 noiembrie 1989 are legătură cu acel 9 noiembrie amar”, a precizat Gauck.