1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Belene fără participare germană

Concernul german RWE se retrage din afacerea Belene. Gigantul energetic renan a anunţat că renunţă să se mai implice în controversatul proiect de construcţie a unei centrale nucleare pe malul bulgăresc al Dunării.

default

Reprezentanţii RWE s-au aflat miercuri la Sofia, unde au transmis partenerilor bulgari NEK decizia pe care, susţine versiunea oficială, au luat-o din motive strict economice. Contractul dintre cele două părţi stipula că nerespectarea termenelor permite anularea înţelegerii. Partea germană a speculat tocmai întârzierile bulgarilor în demararea proiectului. Afacerea va rămâne, pe mai departe, o combinaţie între statul bulgar şi furnizorul rus de tehnică şi servicii pentru instalaţii nuclearo-electrice Atomskoiexport.

Retragerea RWE, care urma să investească un miliard de euro în centrala de la Belene, pune, însă, sub semnul întrebării continuarea proiectului care, şi aşa, făcuse subiectul multor critici, pornind chiar de la amplasamentul ales - la suprafaţa uneia dintre cele mai active zone seismice din Europa. Printre vocile critice nu s-au numărat doar organizaţii ecologiste (în frunte cu Greenpeace) sau vecini ai Bulgariei (în special România) susceptibili că ar încerca să obstrucţioneze apariţia unui concurent în piaţa energetică regională. Fostul premier bulgar Ivan Kostov este unul dintre adversarii proiectului. În anii din urmă, presa de la Sofia a relatat despre o serie de acte de corupţie direct legate de pregătirea proiectului. Au fost enunţate chiar temeri că întregul proiect nuclear riscă să ajungă la îndemâna mafiei bulgăreşti.

Retragerea RWE are deja un precedent în Germania. Deutsche Bank, interesată iniţial de dezvoltarea centralei de la Belene, a abandonat ideea, în 2006. Ca şi concernul energetic, Deutsche Bank a invocat, la acea dată, nesiguranţa investiţională. De altfel, înainte de a-şi anunţa retragerea, RWE a încercat să găsească un succesor care să-i preia partea (49% din acţiuni), în speranţa de a recupera cele câteva milioane de euro investite. Demersul gigantului energetic s-a dovedit, însă, inutil.

La reuniunea FMI de la Istanbul, ministrul de finanţe al Rusiei (cu rang de vicepremier) Aleksei Kudrin anunţase că Moscova intenţionează să crediteze Bulgaria în vederea demarării propriu-zise a proiectului atomo-electric. Cu aceeaşi ocazie, deţinătorul portofoliilor Economiei şi Energiei de la Sofia, Traicio Traikov, preciza, însă, că nu a existat nici o cerere adresată, în acest sens, Rusiei, mai ales că, adăuga demnitarul, doi investitori se arătaseră interesaţi să achiziţioneze 30% din acţiuni, parte din pachetul de 51% deţinut de statul bulgar.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert C Schwartz