1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

BCE: transparenţă sau secretizare?

Se ştie că reuniunile Consiliului BCE au loc într-o atmosferă tensionată, dar lumea află ce s-a discutat în spatele uşilor închise abia 30 de ani mai târziu, deoarece protocoalele şedinţelor sunt ţinute sub cheie.

Alte bănci centrale, ca Fed (SUA) sau Bank of England, publică protocoalele încheiate la reuniunile Consiliului la doar câteva săptămâni după întrunire. Banca Centrală Europeană preferă să le păstreze pentru sine, timp de trei decenii. Procedura se datorează naturii deosebite a instituţiei. În fond, în Consiliu sunt reprezentate numeroase ţări - explică Thomas Hartmann-Wendels, director al Institutului pentru economie bancară al Universităţii Köln.

În 1998, anul fondării instituţiei, s-a decis păstrarea secretă a protocoalelor pe o perioadă de 30 de ani. Se urmărea asigurarea imparţialităţii membrilor Consiliului şi stabilirea unor dobânzi corecte. La negocieri, aceştia acţionează în calitate de europeni, nu de reprezentanţi ai intereselor naţionale.

Pro şi contra

Secretizarea protocoalelor a fost gândită şi ca măsură de protecţie - susţine Jörg Krämer, economist-şef al Commerzbank: "Prin nepublicarea documentelor s-a dorit protejarea membrilor Consiliului de eventuale reacţii negative în ţările lor de origine, în cazul în care iau nişte decizii favorabile Europei, dar care contravin intereselor naţionale".

Un argument imposibil de susţinut şi-n continuare, crede Jörg Krämer. Instituţia s-a schimbat, iar stabilirea ratei dobânzilor nu mai este singura sa misiune: "Suplimentar - iar la acest capitol mandatul său s-a extins considerabil - BCE finanţează de facto o parte din cheltuielile statelor periferice. Astfel, reprezentanţii din Consiliu au început să apere acolo şi interesele naţionale chiar dacă, iniţial, nu aceasta era ideea. În aceste condiţii, opinia publică are dreptul să ştie de către cine este reprezentată şi cu ce argumente".

La polul opus, profesorul Hartmann-Wendels este de părere că publicarea protocoalelor ar dăuna procesului de negociere şi, implicit, deciziilor din cadrul  BCE. Directorul Institutului pentru economie bancară al Universităţii Köln crede că, din dorinţa de a nu crea nesiguranţă pe pieţele financiare, membrii Consiliului şi-ar prezenta mult mai precaut argumentele, iar discuţiile şi-ar pierde caracterul, ce-i drept foarte controversat, dar şi foarte deschis.

Poziţia oficială a BCE

Mario Draghi

Mario Draghi

Ultima dezbatere aprinsă din BCE a avut loc pe marginea deciziei privind achiziţionarea unor noi obligaţiuni de la statele supraîndatorate. După reuniune, Mario Draghi a declarat că a existat un singur vot împotrivă. Nu a dat nume, dar a fost limpede că cel care s-a opus a fost Jens Weidmann - şeful Băncii Federale (Bundesbank).

Hartmann-Wendels vede în publicarea protocoalelor o încercare de a-l reduce la tăcere pe Weidmann: "Cred că acesta este substratul ideii. Presupun că e metoda prin care vor să-i închidă gura în Consiliu sau măcar să-l oblige să-şi exprime opoziţia pe un alt ton". O bănuială nefondată - consideră economistul-şef al Commerzbank, Jörg Krämer. În fond, prin intermediul unui comunicat de presă, Banca Federală şi-a făcut publică poziţia faţă de achiziţionarea unor noi obligaţuni.   

Oficial, BCE nu şi-a anunţat intenţia de a prezenta protocoalele. Conform purtătorului de cuvânt al băncii, o asemenea decizie necesită acordul Consiliului, cu majoritate simplă.