Basmul despre ţările sigure de provenienţă | Europa | DW | 14.08.2015
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Basmul despre ţările sigure de provenienţă

Din dorinţa de a reduce numărul solicitanţilor de azil sosiţi în Germania, alte trei ţări balcanice vor fi declarate "ţări sigure de provenienţă".

Pentru Ministerul bavarez de Interne, chestuinea este clară. "Da, suntem siguri că Albania, Kosovo şi Muntenegru sunt ţări sigure de provenienţă", a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Oliver Platzer. "Mai bine de 99 la sută din solicitările de azil depuse de cetăţenii acestor ţări vor fi considerate neîntemeiate de către Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi", a mai adăugat acesta. Numai motivele umanitare, deci cazurile în care solicitanţii de azil din aceste ţări sunt bolnavui sau neputincioşi fizic, vor mai duce la aprobarea cererii, a mai precizat Platzer.

În termeni similari văd situaţia şi premierii celor trei ţări balcanice menţionate. "Suntem în favoarea calificării Kosovo drept ţară sigură de provenienţă în dreptul german", au scris premierii kosovar şi muntenegrean într-o scrisoare adresată însărcinatului pentru probleme balcanice al Parlamentului European, David McAllister.

Organizaţia germană pentru drepturile omului Proasyl este de o cu totul altă părere. "Mă îndoiesc că aceste state sunt ţări sigure de provenienţă", a declarat Bernd Mesovic, purtătorul de cuvânt al organizaţiei. Nici în cazul Kosovo, nici în cel al Albaniei sau Muntenegrului nu se poate vorbi despre un stat de drept în înţeles occidental. Justiţia nu este independentă iar jurnaliştii incomozi sunt urmăriţi şi supuşi presiunilor.

În Muntenegru este la putere clanul premierului Milo Djukanovici. Statul este în opinia unor observatori o structură mafiotă. Corupţia este la ordinea zilei în toate cele trei ţări, consideră Mesovic. Mai ales în Kosovo, minoritatea romă este masiv discriminată. Din motive de securitate personală, mulţi membri ai etniei au plecat deja din fosta provincie sârbă. Drepturile omului nu sunt respectate eficient în aceste ţări, a conchis Mesovic.

În plus, tinerii sunt în special afectaţi de starea precară a economiei. Şi la un sfert de veac de la prăbuşirea dictaturii lui Enver Hogea, Albania rămâne una din cele mai sărace ţări europene. Şomajul se află în jurul valorii de 30 la sută, industria este subdezvoltată şi agricultura este la pământ în vaste regiuni ale ţării, explică Konrad Clewing, expert în chestiuni balcanice în cadrul Institutului pentru Studierea Europei de Est şi Sud-Est din Regensburg. Totodată, sute de mii de albanezi stabiliţi în Grecia au de suferit de pe urma crizei economice din acea ţară şi nu mai transferă bani rudelor rămase acasă.

Mult mai gravă este situaţia din Kosovo, afirmă Belul Beqaj, politolog din Priştina. Jumătate din cei 1,8 milioane de locuitori trăiesc în sărăcie lucie iar 45 până la 50 la sută din populaţia aptă de muncă nu are serviciu. Cei mai mulţi dintre şomeri sunt tineri.

Potrivit organizaţiei Transparency International, Kosovo este şi cea mai coruptă ţară din Europa. "Peste tot există corupţie. Este imposibil să-ţi găseşti de lucru fără relaţii", afirmă Beqaj. Lipsa de perspectivă, neputinţa şi sentimentul de insecuritate personală - toate acestea i-au îndemnat pe tineri să părăsească ţara.

Un sondaj realizat recent relevă că 55 la sută din kosovarii chestionaţi, având vârste cuprinse între 14 şi 29 de ani, doresc să părăsească ţara. În Albania, procentajul este chiar şi mai mare - de 67 la sută şi în Macedonia de 53 la sută.