1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

“Baronii” locali sunt legitimi

Descentralizarea administraţiei este avantajoasă chiar şi dacă luăm în calcul ipoteza corupţiei din rândurile autorităţilor locale.

Descentralizarea administrativă va fi adoptată prin asumarea răspunderii guvernului. De aceea nu vom asista de aici înainte la prea multe dezbateri. Acestea au fost deja consumate şi realitatea este că despre descentralizare se vorbeşte în cercurile administraţiei încă din 2009. La începutul acelui an guvernul PDL-PSD suprindea lumea nu doar prin decizia de a lua un mare împrumut de la FMI, dar şi prin încercarea de a studia metodic administraţia locală şi de a pregăti o descentralizare mai avansată.

Proiectul descentralizării făcea parte din pachetul de măsuri pe care preşedintele Traian Băsescu le numea sugestiv „reforma statului”. Nu ar trebui să ne mire că cel care încearcă astăzi să ducă proiectul la bun sfârşit este Liviu Dragnea, cel care participase la toate acele dezbateri din partea PSD. Anul 2009 a început însă ceva ce nu putea fi continuat decât în condiţiile stabilităţii politice şi a unei majorităţi foarte largi. Şi nu este vorba numai de majoritatea din Parlament, ci poate mai ales de majoritatea din cadrul primăriilor şi consiliilor judeţene. Aşadar împrejurarea că USL a câştigat alegerile cu un scor foarte mare nu ar trebui să fie irosită, iar descentralizarea ar trebui încurajată inclusiv de către exponenţii guvernării anterioare.

Este ciudat că unii dintre criticii guvernului în loc să arate care sunt greşelile preferă să discrediteze reforma însăşi. Argumentul principal ar fi acela că, prin descentralizare, liderii de la centru (Ponta şi Dragnea) vor face donaţii nemeritate „baronilor” locali. Este greu de spus că liderii din administraţia locală sunt mai cinstiţi decât cei de la Bucureşti, dar de ce ar trebui să credem că ei sunt mult mai răi? Demonizarea „baronilor” locali pare să fie ultima armă a gândirii centraliste pentru care subsidiaritatea este un mare pericol. Faptul că cinematografele, bazele sportive, casele de cultură, centrele de agrement vor trece în administrarea primăriilor pare să fie, pentru apologeţii centralismului, o catastrofă. Ca şi cum toate acestea ar fi fost până acum bine administrate. În realitate catastrofa s-a produs deja de foarte multă vreme şi ea a constat în administrarea centralizată care le-a dus în cele mai multe cazuri la ruină.

Unii deplâng soarta acestor proprietăţi aflate în paragină avertizând că vor face obiectul unor speculaţii imobiliare fără să remarce că astăzi ele nu folosesc la nimic. Opozanţii se tem că proprietăţile transferate din patrimoniul central în cel local vor face obiectul unor jonglerii în beneficiul „baronilor” locali ca şi cum astăzi ele ar reprezenta cu adevărat o valoare publică. Abuzuri vor fi probabil destule, dar se pierde din vedere că administarea locală este o pavăză mai bună în calea utilizării discreţionare a unor resurse decât administrarea de la centru pentru simplul fapt că lumea va afla mai uşor. O vilă care ţinea de un minister putea deveni uşor o destinaţie exclusivă, spre deosebire de una administrată de primăria unui oraş în care toată lumea cunoaşte pe toată lumea.

În al doilea rând faptul că „baronii” locali vor dobîndi dreptul de a emite avize pare un scandal. De exemplu faptul că avizele de urbanism pentru staţiuni turistice vor fi date de consiliul judeţean pare în ochii birocraţilor de la centru o uzurpare inadmisibilă. Dar chiar admiţând că avizele se vor da pe bază de mită, aşa cum este practica foarte răspândită în România, şi tot am putea găsi un mare profit în descentralizare căci vor scădea preţurile. Aşa cum cei preveniţi ştiu, preţurile sunt tot mai mici pe măsură ce nivelul birocratic este mai scăzut şi mai aproape de bază. Costurile iniţierii unei afaceri vor scădea substanţial dacă luăm în considerare aceste cheltuieli de regulă inavuabile.

În fine se mai arată că Liviu Dragnea şi Klaus Johannis, primarul de succes al Sibiului, nu au reuşit să finalizeze un proiect decât prin cointeresarea liderilor locali, ca şi cum ar fi vorba de compromisul cu Mafia. Or, ar trebui să fie evident că o reformă făcută împotriva beneficiarilor ei nu are cum să reuşească. Este ca şi cum ai face o reformă a sănătăţii pe care pacienţii şi medicii o dezaprobă, o reformă a şcolii împotriva căreia protestează profesorii şi elevii şamd. Bineînţeles că o descentralizare a adminstraţiei trebuie să ţină cont de punctele de vedere ale primarilor şi consilierilor locali. „Baronii” locali sunt de fapt partenerii cei mai legitimi.