Barometrul valorilor democratice

Această investigaţie ridică semne de întrebare privind privind răspîndirea culturii democratice în rîndul românilor. Doar 48% dintre cei chestionaţi declară că este de maximă importanţă pentru ei să trăiască într-o ţară democratică. Este adevărat însă că ceilalţi nu declară contrariul, ci aşează democraţia pe un plan mai puţin important. Doar 11% acordă democraţiei o importanţă foarte mică.

Dar chiar dacă cetăţenii români par relativ indulgenţi fata de respectarea democraţiei, ei par foarte exigenţi cu privire la ceea ce se petrece astăzi în ţară. Numai 22% dintre cei întrebaţi sînt mulţumiţi sau cît de cît mulţumiţi de democraţia românească, în timp ce 35% dintre români se declară nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi şi 39 % nu au o părere mai clară.

De aici se deduce desigur că cei care sînt cu adevărat preocupaţi de valorile democratice sînt şi cei mai exigenţi faţă de starea de lucruri din România.

S-ar părea cel putin la prima vedere că, în România, aproximativ jumătate din populaţia ţării este politic vorbind edificată, avînd opinii bine cristalizate, iar cealaltă jumătate pare trăi într-o stare predemocratică. Sub aspectul ideilor politice această însemnată parte a scietăţii dă de înţeles că nu a parcurs pînă la capăt drumul de la pasivitatea politică impusă de comunism la atitudinea activă a cetăţeanului dintr-o lume democratică.

Aşadar toate datele ar trebui să fie privite în această lumină, care explică de altfel de ce grupările care au descins din fostul partid comunist ca FSN, PDSR şi ulterior PSD au reuşit să domine politica românească vreme îndelungată.

Cercetarea intră şi în detalii. De exemplu îi întreabă pe participanţii la sondaj dacă se consideră de stînga sau de dreapta. Abia jumătate pot face precizarea aceasta. Dintre aceştia - şi aici apare o surpriză - mai mult de jumătate se declară a fi de dreapta şi apreciază libertatea într-o mai mare măsură decît egalitatea. Este adevărat că diferenţa este extrem de mică, întrînd în marja de eroare. Adică foarte puţin sub jumătate apreciază că egalitatea ar fi mai de preţ decît libertatea. Altfel spus, societatea românească ar părea să fie una orientată mai mult către valorile dreptei liberale, care apreciază munca şi iniţiativa şi mai puţin către valorile stîngii preocupată de echitatea distribuţiei sociale a veniturilor. Atîta numai că acest rezultat este valabil doar în zona politică conştientă aşa zicînd, adică în jumătatea din populaţia ţării. Cealaltă jumătate fiind încă dominată de idei neclare despre politică. Cei care preţuiesc în mare măsură democraţia se mai arată foarte preocupaţi de libertatea alegerilor, de drepturi civile, drepturi egale pentru femei şi bărbaţi şi de posibilitatea ca legile să fie schimbate prin referendum. Se remarcă aşadar şi o preferinţă tot mai accentuată pentru democraţia participativă.

De aici rezultă că jumătate din României pare perfect racordată la valorile europene, în timp ce cealaltă pare să fi rămas încă în faza predemocratică.