1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Bariera antiteroristă şi reacţia germană la propusa evacuare din Gaza

Lovitura de teatru dată la Ierusalim, la începutul acestei săptămîni de intenţia declarată şi confirmată a premierului israelian Sharon de a desfiinţa unilateral aşezările evreieşti din Gaza continuă să agite spiritele. Anunţul propusei evacuări a fost salutat miercuri de ministrul german de externe Joschka Fischer, care s-a întreţinut la Berlin cu ministrul israelian al justiţiei, (Tommy) Iosef Lapid.

Şeful diplomaţiei germane a reiterat cu acest prilej cererea transpunerii aşa-numitei foi de parcurs spre pace. Or, acest plan internaţional de aplanare a conflictului israeliano-palestinian pare să fi fost îngheţat, dacă nu definitiv îngropat. Sub diversele şi repetatele lovituri ale terorismului arab, în siajul reacţiei la atentate a serviciilor de securitate israeliene, al eventualităţii unor măsuri politico-teritoriale unilaterale ale statului evreu şi al campaniei electorale americane "foaia de parcurs" pare să se fi împotmolit definitiv. Altfel spus, foaia s-a transformat într-o fiţuică dezolantă, care nu mai face nici cît o ceapă degerată.

In răstimp, proiectul evacuării aşezărilor evreieşti din Gaza, susţinut de ministrul justiţiei Lapid, a provocat o criză guvernamentală în Israel, care s-ar putea solda în vară cu alegeri anticipate. La Berlin, şeful diplomaţiei germane, perfect conştient de riscurile interne şi externe pe care şi le-a asumat Sharon, mult şi rău criticat de europeni pentru prezumtivul său conservatorism, a elogiat guvernul israelian. Fischer a lăudat faptul că executivul de la Ierusalim se pregăteşte să depăşească revendicările foii de parcurs, care nu cere decît oprirea extinderii coloniilor şi desfiinţarea celor ilegale, nu şi evacuarea aşezărilor legal create, bunăoară a celor din Gaza.

Diferenţe de opinie persistă însă în continuare, între Berlin şi Ierusalim, cu privire la constucţia zidului antiterorist de-a lungul Cisiordaniei. In vreme ce Israelul insistă asupra dreptului său inalienabil de a-şi apăra cetăţenii de asasinatele în masă ale teroriştilor sinucigaşi, Germania acceptă, fireşte, acest punct de vedere, criticînd însă cursul barierei de securitate; în speţă includerea îndărătul ei a unor ţinuturi palestiniene. "Dacă Israelul consideră că pentru dejucarea de atentate teroriste e nevoie de această măsură, a construcţiei unui gard, e dreptul fiecărui guvern de a adopta un astfel de demers. Dar atunci ar trebui edificat de-a lungul liniei verzi" ( fosta graniţă provizorie dintre Israel şi Iordania pînă în iunie 1967) a opinat ministrul german de externe. Fischer a subliniat că, în privinţa cursului barierei antiteroriste, criticile Germaniei sunt în consens cu ale partenerilor ei europeni şi occidentali. Pe de altă parte, Germania împărtăşeşte, împreună cu Statele Unite, Rusia, Australia şi celelate ţări europene şi occidentale convingerea că nu e cîtuşi de puţin treaba Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga să judece chestiunea acestei bariere de securitate. Or, sub presiunea statelor arabe şi islamice Adunarea Generală a ONU a pasat Curţii de la Haga misiunea ingrată de a studia problema gardului. In capitala Republicii Federale, ministrul israelian al justiţiei, Lapid, a evidenţiat clar şi fără echivoc atitudinea ţării sale, a Germaniei şi a altor peste 30 de state, în majoritate occidentale, cu privire la acest punct, declarînd textual că în privinţa "gardului nostru de autoapărare, suntem de acord că nu este de competenţa Curţii de la Haga să se pronunţe asupra lui, devreme ce nu este o chestiune de ordin juridic, ci politic". Lapid, unicul supravieţuitor al Holocaustului din actualul guvern de la Ierusalim a mulţumit pe de altă parte Germaniei pentru ajutorul acordat în delictale medieri care au dus la recentul şi de tot inegalul schimb de prizonieri dintre Israel şi organizaţia teroristă şiită Hizbolah, sprijinită în sudul Libanului de Siria şi Iranul fundamentalist- islamic. In schimbul eliberării celor peste 450 de deţinuţi arabi din inchisorile israeliene, Hizbolah autorizase de curînd repatrierea prin Germania a unui om de afaceri israelian răpit şi a celor 3 cadavre ale unor soldaţi israelieni capturaţi şi ucişi la frontiera libaneză.

  • Data 05.02.2004
  • Autoare/Autor de Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1kC
  • Data 05.02.2004
  • Autoare/Autor de Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1kC