Banii...

Să deschidem revista presei de astăzi cu o întrebare filosofică de actualitate atît în Germania cît şi în România: banii, aduc banii fericirea? În Germania, ca şi în România, potul loteriei naţionale a atins sume record. "Banii aduc, probabil, fericirea, dar", comentează NEUE OSNABRUECKER ZEITUNG, "banii aduc, cu siguranţă, lăcomie". Banii au stat şi în atenţia celor care au acum de lucru cu justiţia de la Duesseldorf: şefii concernului Mannesmann, care s-au premiat cu sume colosale, înainte de a preda firma lider de pe piaţa germană a comunicaţiilor britanicilor de la Vodafone. AACHENER NACHRICHTEN recurge tot la filosofie, la Platon, mai precis: "cei de la vîrf nu pot cîştiga decît pînâ la de 20 de ori mai mult decît cei aflaţi în subordinea lor; de la acest raport în sus, societatea se îmbolnăveşte. În ziua de astăzi există manageri de vîrf care cîştigă şi de 300 de ori mai mult decît media".

Rămînem la bani: la cei refuzaţi de Aventis. Concernul farmaceutic a apreciat că oferta lui Sanofi-Synthelabo este lipsită de realism. Aventis, comentează, la Zuerich, TAGES-ANZEIGER, are tot timpul din lume şi poate aştepta alte oferte. Sanofi, în schimb, se află în faţa unui moment dificil: riscă să piardă licenţa americană pentru un produs foarte bine vîndut pe piaţa farma din Statele Unite iar L'Oreal şi Total, principalii săi acţionari, vor să se retragă, pînă la sfîrşitul anului. Şi, totuşi, scrie FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND, trebuie să ai ceva curaj să-ţi permiţi să cumperi o afacere de două ori mai mare decît a ta. Conducerea de la Sanofi joacă pocker; însă nimic nu ar fi mai groaznic pentru industriaşii francezi decît o domniaţie anglo-americană în atît de sensibila şi potenta lume a producătorilor de medicamente. Şi, astfel, intră în joc interesul naţional. Cînd aceste argumente circulă pe la urechile francezilor, nici un contra- argument nu mai are valoare. Despre virusul sau febra fuzionitei vorbesc, la Duesseldorf, HANDELSBLATT şi WESTDEUTSCHE ZEITUNG. Sanofi versus Aventis este doar începutul, avertizează ambele ziare renane, însă momentul aminteşte de înghiţirea Mannesmann de către Vodafone.

Şi pentru că vorbeam despre interesele Franţei: DE VOLKSKRANT, din Haga, punctează, pornind de la manifestările gigant organizate, pe Champes Elyssee, cu ocazia noului an chinezesc - prima celebrare, pe bulevardul-simbol al Parisului, a unui eveniment non- francez: "Drepturile omului sunt încălcate - dar Franţei nu-i pasă şi rămîne prietenul Chinei. Parisul are, pînă la urmă, arme de vîndut. Şi are nevoie de un aliat puternic împotriva Statelor Unite".

În fine, să notăm că NEUE ZURCHER ZEITUNG face o sinteză a presei româneşti pe marginea scandalului adopţiilor italiene şi a consecinţelor acestuia în relaţiile Bucureştilor cu Uniunea Europeană. Neînţelegerile comunităţii internaţionale pe acest subiect sunt folosite, la Bucureşti, ca instrument de consolidare a relaţiilor bilaterale. Şi nu numai Statele Unite şi Italia au interese - de curînd au început să vină cereri de adopţii şi dinspre Franţa şi Spania. Mai rămîne de văzut dacă Bruxellesul va fi mai tare decît Parisul sau Madridul.