1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Banii nu aduc fericirea?

Dar consumul? Oamenii de ştiinţă susţin că "nu" şi recomandă alte preocupări, care să excludă consumul şi şedinţele de shopping.

default

Cu cât ai mai mult, cu atât eşti mai fericit - un principiu care stă la baza spoturilor publicitare - fie că este vorba de şampanie, de croaziere de lux sau de ecrane TV supradimensionate.

De cealaltă parte a balanţei se află însă numeroase studii ale psihologilor care susţin că nici banii şi nici bunurile materiale nu aduc fericirea.

Fericirea se studiază şi la Harvard

Fericirea se studiază şi la Harvard

Tal Ben-Shahar, om de ştiinţă care ţine cursuri foarte apreciate la Harvard, crede că motivele acestei atitudini se regăsesc în istoria omenirii: " Sute de ani, chiar mii de ani, proviziile erau vitale pentru supravieţuire. Cei care adunau cel mai mult aveau cele mai mari şanse pentru a trece cu bine de iarnă. Este ceea ce am învăţat în decursul evoluţiei noastre. Şi în prezent, oamenii funcţionează după o schemă similară: trebuie să am mai mult şi mai mult, pentru că numai aşa îmi pot asigura supravieţuirea şi fericirea".

Un alt psiholog, Lara Aknin, doctorand în psihologie la Universitatea British Columbia din Vancouver, abordează problematica dintr-o perspectivă diferită. Ea nu se declară mulţumită cu teoria referitoare la faptul că banii şi produsele materiale nu aduc fericirea. Toate studiile susţin că relaţiile sociale sunt cel mai important factor în atingerea fericirii. Este posibil însă ca şi banii să poată intra în ecuaţie, dacă sunt legaţi de relaţiile sociale. Altfel spus, dacă donezi sau dăruieşti cuiva ceva.

Fericirea celorlalţi contează

Psiholoaga descrie experimentul după cum urmează:" Am chestionat 16 angajaţi ai unei firme din Boston, imediat după ce au primit un bonus financiar. Am revenit apoi după 6-8 săptămâni, când majoritatea banilor fusese cheltuită. Rezultatul: este foarte important în ce mod sunt cheltuiţi banii. Cei care făcuseră cadouri altor persoane, erau mai fericiţi decât cei care îşi îndepliniseră o dorinţă proprie."

Un studiu similar, realizat în campusul Universităţii din British Columbia , în cadrul căruia sumele puse în discuţie erau cuprinse între 5 şi 20 de dolari - s-a soldat cu acelaşi rezultat. Studenţii care şi-au cumpărat ceva pentru ei erau mai puţin fericiţi decât cei care făcuseră o bucurie unei alte persoane.

Fericirea - ca factor social şi sociologic - a devenit obiect de studiu şi pentru politologi sau analişti economici. S-au pus chiar bazele unei noi ramuri ştiinţifice: economia fericirii.

Iar guvernul micuţului stat Buthan, din Himalaya, măsoară încă din anul 1972 în paralel cu produsul intern brut, aşa numita " fericire naţională brută".

Autori: Madeleine Amberger / Alina Kühnel

Redactor: Rodica Binder