1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Banii copiilor Europei

Campania electorală pentru europarlamentare aduce în atenţia publică subiecte controversate. În Germania, o temă inflamabilă este şi cea privind drepturile străinilor stabiliţi, definitiv sau nu, în Republica Federală.

Pentru unii febrili contestatari ai UE, orice informaţie care poate întări teza conform căreia Germania este o oază pentru "turişti sociali", care abuzează de vistieria publică, este o mană cerească din punct de vedere electoral.

Bunăoară, pentru a descrie sugestiv prăpastia pe care imigranţii o sapă în bugetul public, se vorbeşte despre sume mari. Când spui că Germania varsă 1,8 miliarde în buzunarele cetăţenilor europeni, înteţeşti focul unui alarmism care s-a dovedit, nu o dată, cel puţin exagerat.

S-ar fi putut vorbi, în schimb, despre 200 de milioane de euro, dar suma nu are o rezonanţă la fel de dramatică, părând mai degrabă un mizilic pe lângă cele aproape două miliarde "virate" - samavolnic, nu-i aşa? - în conturile "turiştilor sociali".

Tocmai în legătură cu acest mizilic a oferit explicaţii Ministerul Federal de Finanţe. Instituţia a arătat că, începând din 2012, Berlinul a plătit anual 200 de milioane de euro muncitorilor sezonieri, recte pentru copiii acestora, rămaşi în ţara de origine.

Un calcul matematic simplu relevă, prin urmare, că, până la sfârşitul anului 2020, Germania va plăti 1,8 miliarde de euro pentru copiii altora. Sau, pentru conformitate - 3,8 miliarde, până în 2030.

Rumoarea stârnită de o atare abordare acoperă, însă, câteva aspecte deosebit de importante. Se uită, deci, nu doar că astfel de "ajutoare" sunt perfect legale, fiind acordate în baza dreptului existent, ci şi că munca sezonieră este impozitabilă.

Nu se vorbeşte nici despre faptul că solicitanţii alocaţiei pentru copii au dreptul de a o primi, numai dacă au lucrat, legal, mai mult de 6 luni în Germania. Cu alte cuvinte, lucrătorii sezonieri din Republica Federală se bucură de aceleaşi drepturi ca cetăţenii germani care muncesc în alte state ale UE.

Conform unei decizii a Curţii Europene de Justiţie, ajutorul de creştere a copilului pe care îl primea soţia unui german angajat în Luxemburg nu anulează dreptul acestuia de a primi, în această ţară, ajutorul pentru susţinerea familiei.

Cu toate acestea, în pofida jurisprudenţei Curţii, candidatul CDU la europarlamentare, Andreas Scheuer, nu s-a sfiit să solicite, prin intermediul ziarului Bild, anularea alocaţiei pentru copii în cazul muncitorilor sezonieri.

Suma de 200 de milioane de euro invocată de autorităţi are la bază un calcul caduc, fiind publicată înainte de iunie 2012. Atunci, CEJ a decis că lucrătorii sezonieri care prestează activităţi impozitabile sunt îndreptăţiţi să primească, fără nicio restricţie, alocaţie pentru copii, chiar şi în situaţia în care copiii se află în ţara de origine.

De atunci, cele 200 de milioane de euro sunt luate în estimările privind impozitele. Spre comparaţie, ajutorul de creştere a copilului costă statul, anual, 38,5 milioane de euro. În schimb, numărul solicitărilor a crescut simţitor, iar cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că aproximativ 30.000 de cereri sunt momentan blocate din cauza lipsei de personal.

Dreptul la ajutorul de creştere a copilului îl au toţi cetăţenii UE care au domiciliu stabil în Germania. Copiii pentru care se plăteşte acest ajutor nu trebuie neapărat să locuiască în Germania, fiind suficient ca ei să aibă domiciliul într-un alt stat al UE.

Guvernul german a atras însă atenţia că, pentru mulţi cetăţeni europeni care nu au serviciu, alocaţia de creştere a copilului este singurul venit. Prin urmare, administraţiile locale din Germania se tem la rândul lor că o atare stare de fapt va duce la înmulţirea imigraţiei.

În decembrie 2013, din 14,4 milioane de copii care locuiesc în Germania, s-a plătit ajutor de creştere a copilului unui număr de 24.736 de copii bulgari şi 35.719 de copii români. Dintre aceştia, 958 copii bulgari şi 3395 copii români nu locuiesc în Germania.

La 21 mai, coaliţia de la Berlin intenţionează să efectueze mai multe modificări legislative care să împiedice abuzarea sistemelor sociale germane. Schimbarea vizează în special imigranţii din România şi Bulgaria, care au, începând de la 1 ianuarie 2014, dreptul neîngrădit de a munci în Germania.