Bani arabi şi comunicaţii prin satelit pentru opoziţia siriană

Rebelii sirieni au promisiunea unei sute de milioane de dolari pentru următoarele trei luni, bani cu care ar urma să îşi susţină rezistenţa împotriva trupelor regimului de la Damasc, relatează cotidianul New York Times, după reuniunea desfăşurată în weekend la Istanbul în prezenţa miniştrilor de Externe din 60 de state. Administraţia de la Washington intenţionează să contribuie, la rândul ei, cu echipament de comunicaţii prin satelit, în ideea că adversarii puterii vor reuşi, în acest mod, să evite supravegherea serviciilor de securitate ale regimului, adaugă ziarul citat.

Întâlnirea de la Bosfor a avut ca punct de pornire al negocierilor eşecul misiunii lui Kofi Annan, emisarul Naţiunilor Unite nereuşind să obţină acceptul puterii de la Damasc pentru un plan de încetare a ostilităţilor din Siria, ţară intrată, deja, în cel de-al doilea an de război civil.

În vreme ce Rusia şi China continuă să se opună unei intervenţii armate, emiratele din zona Golfului şi o serie de congresmeni americani încearcă să treacă peste linia de demarcaţie dintre asistenţa umanitară pentru populaţie şi înarmarea rebelilor - ceea ce, însă, oficialii din ţările grupate sub titulatura "Prietenii Siriei" nu acceptă, dat fiind că, deocamdată, e greu de anticipat în mâinile cui ar putea ajunge arsenalul.

De altfel, principala problemă cu care se confruntă "Prietenii" constă în fragmentarea opoziţiei - prea multe voci care pretind a reprezenta unica alternativă pentru actualul regim de la Damasc. În vreme ce reprezentantul unei facţiuni a exilului se afla la Istanbul, un lider al rebelilor din periferia capitalei siriene îl acuza de complicitate la crimele regimului Assad, pe motiv că nu a fost în stare să negocieze alimentarea cu arme a opoziţiei.

În orice caz, ideea de a finanţa membrii aşa-numitei Armate Libere a Siriei, în speranţa de a-i convinge pe militarii guvernamentali să dezerteze, apropie comunitatea internaţională de război şi, cel puţin, plasează "Prietenii" într-o relaţie tensionată: Moscova şi Beijingul, care - alături de Teheran - susţin pe mai departe regimul de la Damasc. Aceste din urmă ţări, ca şi alte "entităţi, persoane şi state" care continuă să alimenteze cu arme sau bani autorităţile siriene, vor fi monitorizate în ideea ca numele lor să fie periodic făcute publice într-o aşa-numită listă a ruşinii, pusă faţă în faţă cu lista atrocităţilor comise de trupele guvernului Assad, documentate în această perioadă pentru a putea fi, la un moment dat, folosite într-un eventual proces împotriva actualei puteri.

Responsabilii prezenţi la Istanbul i-au cerut lui Kofi Annan să redacteze o foaie de parcurs pentru mandatul său în relaţia cu Damascul - care Damasc, au arătat diplomaţii, pare a profita de pe urma eleganţei fostului secretar general al ONU.