Banca elveţiană UBS trebuie să se lupte pentru a supravieţui

Cu doi ani în urmă, poziţia băncii elveţiene pe piaţa financiară era încă stabilă. UBS a doua bancă din lume ca mărime, anunţa, în anul 2006, un câştig record şi preconiza un succes similar şi în anul 2007. Criza imobiliară a afectat însă puternic câştigul înregistrat de UBS. Aşa se face că banca elveţiană a avit mai mult de suferit de pe urma recesiunii economice decât oricare alt institut financiar european. Valoarea acţiunilor UBS s-a înjumătăţit în mai puţin de şase luni.

Cu aproximativ un an în urmă, managerul UBS, Marcel Ospel, se retrage din funcţie, preluând astfel responsabilitatea pentru dezastrul cu care se confruntă banca elveţiană. Însă demisia lui nu reuşeşte să diminueze pierderile. Mai mult, prăbuşirea băncii americane Lehman-Brothers agravează suplimentar situaţia şi aşa dificilă a UBS.

Cea mai mare bancă europeană, a cărei cifră de afaceri este de patru ori mai mare decât produsul intern brut al Elveţiei, se vedea aşadar în imposibilitatea de a se mai susţine pe piaţă fără ajutor. În reacţie, guvernul de la Berna intervine şi cumpără creditele toxice ale UBS, în valoare de peste 60 de miliarde de dolari. Însă expertul Manuel Ammann atrage atenţia că banca elveţiană este departe de a fi salvată prin intervenţia executivului de la Berna.

"Cred că, pentru a se stabiliza, UBS va trebui să continue procesul de restructurare pentru. Susţinerea statului a dus desigur la o oarecare destindere, dar cred că banca eleveţiană mai are un drum lung de parcus până va fi din nou cotată drept stabilă şi profitabilă", a declarat Ammann.

Situaţia financiară precară a UBS este însă doar o parte a problemei. De curând, banca este confruntată cu o anchetă a autorităţilor americane, care vor să afle dacă la UBS s-a făcut evaziune fiscală. În februarie 2009, UBS a fost obligată să predea anchetatorilor datele a 300 de clienţi, riscând altfel un proces de amploare în Statele Unite.

Prin predarea datelor, banca a recunoscut, indirect, că a facilitat evaziunea fiscală a clienţilor înstăriţi din Statele Unite. Cu toate că nu s-a demonstrat încă dacă fosta conducere a băncii a avut sau nu cunoştinţă despre acest caz, managerii Marcel Rohner şi Peter Kurer au fost demişi din funcţie, iar adunarea generală a acţionarilor va numi un nou for de conducere.

Autori: Pascal Lechler/ Maria Pascu

Editor: Vlad Drăghicescu