1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Balcanii de vest, Kosovo şi NATO

Ministrul german al apărării, Franz-Josef Jung începe miercuri un turneu de 3 zile în diverse state din Balcani.

default

Ministrul german al apărării, Franz Josef Jung a mai vizitat Kosovo: aici de pildă, la Prizren, la 3 mai 2007, inspectîndu-şi trupele

Călătoria îl va purta din Croaţia în Macedonia şi Albania, pentru ca vineri să viziteze provincia Kosovo. In centrul convorbirilor sale se va situa tocmai viitorul acestei provincii.

Turneul lui Jung în vestul Balcanilor urmăreşte mai degrabă obiective politice decît militare. Ministrul german al apărării va purta convorbiri avînd drept scop clarificarea unei chestiuni aflate de prea multă vreme, fără rezolvare, pe agenda liderilor europeni. E vorba de statutul final al provinciei Kosovo, care, teoretic, mai aparţine de Serbia, fiind însă administrată din 1999 încoace de Naţiunile Unite. Implicit e vorba fireşte şi de viitorul trupelor KAFOR, al căror comandant, generalul german Roland Kather, îi va preda vineri ştafeta succesorului său francez, Xavier de Marnhac, în prezenţa ministrului german al apărării, Franz Josef Jung.

Kosovo a devenit de mult un contencios internaţional. Pînă la 10 decembrie urmează ca troica formată din Rusia, UE şi SUA să-i avanseze secretarului general o propunere de soluţie, asupra căreia se speră să se fi înţeles, pînă atunci, sîrbii şi albanezii, ultimii constituind populaţia majoritară din provincie.

Tuturor responsabililor politici occidentali le e clar că reamorsarea negocierilor serbo-albaneze pe acest subiect a demarat un proces, care nu poate dura la nesfîrşit, după cum a reliefat recent purtătoarea de cuvînt a ministerului german al afacerilor externe, Julia Gross. „Sperăm însă”, a precizat ea, „ca soluţia care se va găsi pînă la urmă, să fie una de natură să ofere şansa edificării unui Kosovo stabil, democratic şi multietnic”.

Incît vizita lui Jung are scopul de a întări eforturile actuale de mediere. Pe de altă parte, oficialităţile din Croaţia, Macedonia şi Albania au şi alte interese majore, privind de pildă proxima lor integrare în alianţa nordatlantică. Potrivit politologului german Franz-Lothar Altmann, cercetător al fundaţiei berlineze pentru ştiinţă şi politică „cele 3 ţări nădăjduiesc ca la summitul NATO de la Bucureşti să obţină invitaţia de a adera la alianţa nordatlantică. In acest scop, statele membre vor trebui să-şi dea acordul, iar Germania este unul din membrii cei mai importanţi ai alianţei”. Ca atare, ministrul german al apărării se va informa în cele trei capitale asupra stadiului pregătirii forţelor armate autohtone în vederea integrării lor în NATO.

Deşi şi-a redus prezenţa militară în Bosnia, Germania dispune în continuare de cel mai numeros contingent din cadrul forţelor KAFOR din Kosovo.

În ciuda ororilor comise de militarii germani în timpul celui de-al doilea război mondial în Balcani trupele din Bundeswehr se bucură în regiune de un mare prestigiu, datorat nu în ultimul rînd faptului că soldaţii din Republica Federală au preluat în zonă munci şi misiuni de reconstrucţie, bunăoară a infrastructurii. Simultan, opinia publică germană susţine fără rezerve prezenţa militară proprie în Balcani, considerată necesară întru menţinerea păcii şi stabilităţii în imediata vecinătate a Republicii Federale. In schimb, operaţiunile antiteroriste ale unităţilor din Bundeswehr dislocate în Afganistan nu sunt tocmai foarte populare în Germania.