1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Balcanii, copilul problemă al Europei

În 2015, Balcanii au revenit în centrul atenţiei europene. În rezolvarea crizei refugiaţilor, ţările din sud-estul Europei joacă un rol esenţial.

Balcanii pot fi "înghețaţi", aşa încât să ne ocupăm de ei în momentul în care UE este pregătită să o facă, se credea până nu cu mult timp în urmă la Bruxelles și în marile capitale europene, consideră politologul Ivan Krastev.

Situaţia a fost însă cu totul alta. Criza financiară din Grecia, politica agresivă a Rusiei, tensiunile din jurul livrărilor energetice rusești din Balcani, valul de refugiați din Orientul Apropiat prin intermediul așa-numitei "rute balcanice", sutele de mii de solicitanți de azil din Balcanii de Vest și o mulţime de imigranţii ai sărăciei din Bulgaria și România - toate acestea au readus în centrul atenţiei Balcanii.

Unul din zece europeni (dacă nu se ia în considerare Turcia) trăiește pe Peninsula Balcanică. Regiunea este, într-adevăr, eterogenă, dar cu multe caracteristici în comun: sărăcia, problemele economice și sociale, lipsa statului de drept, instabilitatea politică. Crizele din 2015 au exacerbat toate aceste probleme. Prin urmare, UE are nevoie urgent de soluţii, de noi strategii și instrumente pentru Balcani, spune Johanna Deimel, de la Asociația Europa de Sud-Est, care consideră că Balcanii reprezintă "o componentă centrală a Europei".

Migraţia sărăciei

Observatorii sunt de acord că Balcanii, acest "copil problemă", au nevoie de mai multă atenție. Or, acest lucru este şi în interesul întregii Europe. În special fluxurile de migrație care au venit din această regiune sau care au tranzitat-o în drum către Europa de Vest fac din acest ajutor un imperativ politic.

"Trebuie să vorbești cu aceste țări. Nu doar despre ele, ci cu ele", spune Dusan Relijc, de la Fundaţia Economie şi Politică. El a reamintit că o proporție semnificativă de refugiați care au venit în Germania în prima jumătate a anului 2015, provin din țările din Balcanii de Vest. Germania este țara UE care primește cei mai mulţi dintre așa-numiţii "migranți ai sărăciei" din România și Bulgaria - peste 200 000 numai în ultimii doi ani. Există mulți romi, dar, de asemenea, oameni doar săraci care fug de lipsa de perspectivă din țările lor.

"Anumite caracteristici se aplică întreagii regiuni, indiferent că este vorba despre ţări UE sau în curs de integrare: un standard relativ scăzut de trai și o rată o şomajului ridicată, mai ales în rândul tinerilor. Diferențele între salariile din nordul Europei şi cele din sud-estul continentului iau amploare în UE. Protestele din Bosnia în 2014, cele din Macedonia din primăvara anului 2015, precum şi cele actuale din Muntenegru reclamă o nouă cultură politică, o altă abordare din punct de vedere economic, democratic și al statului de drept", rezumă Johanna Deimel. Din această perspectivă, țările din regiune și UE trebuie să depună eforturi comune, pentru că, în caz contrar, presiunea migrației va persista.

Ruta balcanică şi refugiaţii

În a doua jumătate a anului, țările din Balcani au generat mai multe controverse când a venit vorba de migrație. Sute de mii de refugiați din Orientul Apropiat şi-au găsit drumul spre Vest prin Grecia, Macedonia, Serbia şi parțial prin Bulgaria, Croația și Slovenia. Mai ales pentru Macedonia și Serbia, nu a fost o sarcină ușoară să permită şi să organizeze tranzitul acestora. Cu toate acestea, nu au existat incidente majore sau violențe. Refugiații nu au fost oaspeţi binevenit în Balcani, motiv pentru care au fost pur și simplu redirecţionaţi către Austria și Germania. Dusan Relijc consideră că ţări din afara UE, precum Serbia și Macedonia s-au purtat mai uman și mai civilizat faţă de refugiaţi decât unele țări din UE.

Guvernele "rutei balcanice" au recunoscut problema parțial tardiv, nefiind pregătite pentru un val atât de însemnat de refugiaţi. Traficanții au câștigat bani buni pe spinarea migranților, până când a apărut un sistem de organizare care a înlesnit tratamentul rezonabil faţă de refugiați.

Cotele obligatorii prevăzute de UE au generat la rândul lor resentimente majore. Guvernele de la Sofia, București și Zagreb le-au acceptat, însă locuitorii acestor ţări numai încântaţi nu sunt de perspectiva venirii refugiaţilor. Sentimentele anti-liberale și xenofobe au fost vizibile cu precădere în Bulgaria, motiv pentru care această țară a şi fost evitată de majoritatea refugiaților. Odată cu fluxurile de imigranţi care au luat cu asalt continentul, în Europa a apărut o nouă divizare. Ţările balcanice s-au regăsit mai degrabă alături de Ungaria, Polonia şi de statele baltice, nicidecum alături de cele vestice.

Graniţe şi securitate

Migrarea masivă din și prin Balcani a forţat reapariţia discuţiilor privind frontierele externe ale UE. "UE încearcă să rezolve acest subiect de vreo 10-15 ani. Problema trebuie rezolvată, dacă se doreşte ca valul de refugiați să fie ţinut sub control", spune Ivan Krastev.

Nu numai UE, ci și NATO trebuie să își protejeze granițele sale în Balcani. În 2015, membrii NATO, România și Bulgaria au subliniat în mod repetat că situaţia din Ucraina le-a adus într-o situație potențial foarte periculoasă.

Ambele țări au susţinut sancțiunile împotriva Rusiei. În plus, între autorităţile de la București şi Moscova există tensiuni suplimentare, în contextul situaţiei din Republica Moldova.

Aspirațiile geopolitice și de politică energetică ale Kremlinului în regiune trebuie să fie luate foarte în serios, spune Johanna Deimel.

"Avem pe de-o parte o țară ca Serbia, care este într-un parteneriat strategic cu Rusia și pe de cealaltă parte Muntenegrul, care a primit invitația de aderare la NATO. În cele din urmă, mișcările de refugiați și migrație au un aspect de securitate. Radicalizarea religioasă în societățile musulmane din regiune reprezintă un potențial risc pentru țările în cauză și pentru întreaga Europă. În aceste împrejurări, regiunea balcanică joacă un rol deosebit de important".