1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Balcanii în camera de așteptare a UE

Înainte de Conferința pentru Balcanii de Vest de la Trieste, toată lumea vorbește despre proiecte economice. În schimb, aderarea statelor din regiune la UE pare mai departe decât oricând.

"Viitorul statelor din Balcani e în Uniunea Europeană": Șefii europeni de stat și de guvern au semnat această propoziție încă în 2003. Așa-zisa promisiune de la Salonic pare astăzi la fel de misterioasă ca miturile Greciei antice. De când a fost făcută, Croația e singura țară din Balcanii de Vest care a aderat la UE. În plus, independența fostei provincii sârbe Kosovo a creat noi probleme. În prezent, aproape nimeni nu mai rostește cuvântul "extindere". "Extinderea Uniunii Europene e ca o găină decapitată", a declarat un fost diplomat sârb pentru BuzzFeed. "Mai aleargă, dar de fapt e moartă."      

Poate că promisiunea de la Salonic a fost doar o tactică a Uniunii Europene de a nu-și pierde influența în statele din Balcani, consideră Eric Gordy de la University College din Londra. Cercetătorul amintește că în Serbia, Bosnia-Herțegovina, Albania, Muntenegru, Macedonia și Kosovo au fost la putere, în ultimii ani, conducători care - cel puțin din punct de vedere formal - au urmat un curs politic european, cu obiectivul aderării la UE. "Dar această tactică nu prea mai merge. Se pare că există tot mai multe voci care se opun extinderii UE. Pentru a-și păstra influența (în Balcani), UE trebuie să ofere o perspectivă realistă de aderare", explică Gordy în dialog cu DW.

Fără concesii 

"Ne dorim să aducem aceste țări în UE", a declarat Christian Hellbach, coordonator special pentru Balcanii de Vest în Ministerul federal de Externe, într-un interviu cu DW. "Nu-i însă un secret că apropierea de UE decurge foarte încet, pentru că nu toți cei vizați sunt cu adevărat interesați de reforme sustenabile." Țările din regiune aud aproape zilnic formula diplomatică: Nu pot exista concesii când e vorba de statul de drept, drepturile omului și lupta anti-corupție.

Într-adevăr, situația din aceste țări le dă dreptate scepticilor: În zonă independența justiției nu e garantată, instituțiile media sunt ținute în lesă și bugetul public e perceput ca o vistierie a partidului aflat la putere. În plus, există obstacole care par insurmontabile, cum ar fi disputa dintre Belgrad și Priștina în jurul independenței fostei provincii sârbe Kosovo, problemele Macedoniei cu Grecia din cauza denumirii identice unei provincii istorice grecești sau incapacitatea celor trei etniii din Bosnia de a cădea de acord asupra unei reforme constituționale. Dintre statele Balcanilor de Vest, doar Serbia și Muntenegru negociază aderarea la UE. Kosovo și Bosnia nici măcar nu au statutul oficial de țări candidate.  

Profesorul Gordy nu crede că situația se va schimba prea curând. Din moment ce elitelor din Balcani nu le place deloc să renunțe la putere, rămân doar două opțiuni din perspectiva sa: să aștepte pe termen nelimitat în anticamera Uniunii Europene sau să spere la o soluție de compromis din partea Bruxelles-ului, în cazul în care UE își deschide porțile fără să fie îndeplinite toate criteriile. "UE a procedat deja în acest fel", spune Gordy, citând exemplul României și al Bulgariei, pe care le califică în continuare drept "oaze ale corupției", sau pe cel al Ciprului, care a fost admis în UE fără a avea frontiere clar definite. În schimb, profesorul crede că aceste cazuri servesc astăzi drept avertizare la Bruxelles: Nimeni nu pare să-și dorească un import de probleme noi. 

Entuziasmul pro-european scade 

În prezent, UE e prea preocupată de problemele proprii, de la refugiați până la Brexit. Chiar și în Germania, care e văzută ca locomotivă a unității europene în Balcani, sondajele relevă că două treimi din cetățeni nu vor ca UE să primească noi state membre în viitorul apropiat.

Fără un termen concret, cetățenii țărilor candidate își pierd însă încrederea, a declarat premierul Serbiei, Ivica Dačić: "Acest lucru ne dăunează - și îi dăunează și Uniunii Europene." Entuziasmul pentru integrarea în UE scade și în Balcanii de Vest. Majoritatea studenților Universității din Belgrad s-au pronunțat în iunie împotriva aderării țării lor la Uniunea Europeană. 

"Înainte, asul din mânecă al UE era garanția că reformele democratice sunt ireversibile", consideră Gordy: Dar l-a pierdut între timp din cauza reacțiilor prea reținute ale Bruxelles-ului față de conducerile autoritare din Polonia și Ungaria.   

Un "Plan Marshall" pentru Balcani?

În special Berlinul mizează pe forța de atracție economică a UE, care rămâne în continuare puternică. E vorba, printre altele, de o uniune vamală și o piață comună pentru cele șase state din Balcanii de Vest, dar și de "Berlin plus", un plan german de finanțare din bani europeni a unor proiecte de anvergură în domeniul infrastructurii. Exemplul cel mai important e o autostradă care urmează să lege Serbia, Kosovo și Albania. "Dacă putem ajuta în aceste domenii, oamenii văd că se mişcă ceva", speră Hellbach.   

Acest plan cunoscut sub numele optimist de "Plan Marshall pentru Balcani" va fi cel mai important subiect al Conferinței pentru Balcanii de Vest care începe miercuri în orașul italian Trieste. Nu-i însă clar din ce buget european urmează să fie alocate fondurile necesare. Iar unii dintre liderii statelor din Balcanii de Vest sunt sceptici: "Niciun model de cooperare nu are voie să ducă la o încetinire a procesului de extindere europeană sau să fie chiar un substitut, a subliniat ministrul muntenegrin de externe", Srđan Darmanović, înainte de conferință. 

Așteptarea îndelungată în anticamera Europei se suprapune luptei grele pentru existență a cetățenilor acestor țări. În regiune, mulți experți consideră că rata de șomaj e și mai ridicată decât cifrele oficiale indicând că lipsa locurilor de muncă afectează între 15 și 30 la sută din forţa de muncă, salariul mediu, cuprins între 360 și 500 de euro fiind adesea doar "luxul" celor care sunt membri ai partidului aflat la putere. Zeci de mii de oameni caută un viitor mai bun în Europa de Vest. Un mesaj răspândit în rețelele de socializare conchide cu amărăciune: "Vom intra în UE treptat - în fiecare an câte 20.000 de oameni."  

Autor: Nemanja Rujevic (das) 

Vă mai recomandăm