1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Bacteria care stimulează imaginaţia

Biologul Craig Venter este caracterizat de către respectabila revistă britanică „The Economist” ca fiind un „showman desăvârşit”. Colegul său, microbiologul Hamilton Smith, este câştigător al premiului Nobel în 1978.

default

Mycoplasma mycoides

Produsul industriei genetice

Aceasta este prima celulă sintetică creată vreodată. Este prima specie de pe Pământ al cărui părinte este computerul”, a declarat Craig Venter într-o conferinţă de presă preluată pe 20 mai 2010 de către toate canalele media importante din lume. Britanicii de la „The Economist” au titrat pe coperta ultimului număr „Şi omul a creat viaţa". Şi nu a fost singurul titlu de acest fel.

Pe scurt, principala realizare a echipei lui Craig Venter este reuşita sintetizării celui mai lung lanţ ADN, până în momentul actual. Procedurile de sintetizare a ADN-ului au devenit în ultimul deceniu o adevărată industrie, costurile secvenţializării şi „fabricării” ADN-ului reducându-se de aproape două ori. Din ce în ce mai multe gene sunt cartografiate şi, consecutiv, din ce în ce mai multe gene pot fi manipulate tehnologic în laboratoarele de genetică.

Inginerii minune

Craig Venter împreună cu echipa sa au atins cu certitudine gradul maxim de măiestrie tehnologică în acest domeniu specific. Noutatea este reuşita de a muta acest lung lanţ copiat din ADN-ul unei bacterii ( Mycoplasma mycoides) în interiorul unei alte bacterii ( Mycoplasma capricolum) golite iniţial de întreg conţinutul ei. Un proces tehnologic deloc simplu care a dus la apariţia unei noi specii de bacterie, conform declaraţiilor lui Venter. Biologul afirmă că, pe măsură ce noua bacterie se va replica, ea va fi din ce în ce mai puţin similară cu modelul mamă.

Întregul proces a costat aproximativ 40 de milioane de dolari şi a necesitat 15 ani pentru a fi pus la punct. Scopul final este crearea unei specii noi de alge care să producă biocombustibil. Deşi până acolo mai este un drum lung de străbătut, o parte din comunitatea ştiinţifică a salutat descoperirea echipei lui Craig Venter ca fiind una epocală, un comentator al revistei Nature afirmând că “ această realizare pare că distruge argumentul conform căruia viaţa are nevoie de o forţă sau o putere specială pentru a exista".

Chiar a creat omul viaţa?

Entuziasmul de acest fel este însă mai răspândit printre bioeticienii suporteri ai proliferării tehnicilor de inginerie genetică. Mai mulţi cercetători lideri în domeniul geneticii s-au dovedit a fi cu picioarele pe pământ, declarând pentru presa americană că este într-adevăr vorba de o realizare tehnică impresionantă dar nu şi de o descoperire epocală.

Mai exact, aşa-numitul prim organism artificial creat de către om este o bacterie cu scheletul unui organism natural care conţine un genom natural sintetizat şi copiat din altă bacterie. Showman-ul Craig Venter şi nobeliatul Hamilton Smith nu sunt de această dată nişte creatori, ci doi ingineri geniali care au realizat bacteria ce înfierbântă imaginaţia dar nu schimbă civilizaţia.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Cristian Ştefănescu