1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Bărbaţi dezorientaţi şi poveşti nemuritoare

« Musiktheater im Rivier » din Gelsenkirchen a prezentat opera « Atila » de Giuseppe Verdi într-o scenografie à la Jan Fabre. Regizorul Andreas Baesler a ţinut să depăşească barierele de timp, spaţiu şi logică. Hunii săi au fost înconjuraţi de citate din benzi desenate japoneze, iar frumoasa Odabella a apărut în chip de păpuşă Barbie. Atila a coborât dintr-o farfurie zburătoare şi le-a administrat prizonierilor săi un regim absurd - o trimitere clară la cazul Guantanamo.

Cultura extraterestră

Cultura extraterestră

În final, Odabella nu-l răpune doar pe ucigasul tatălui ei, cum prevede libretul original de Temistocle Solera, ci şi pe logodnicul ei Foresto – improvizaţie a regizorului, dezaprobată gălăgios de publicul din sală. Participarea la spectacol a fost însă recompensată de muzică. La pupitrul Filarmoniei Westfalia s-a aflat maestrul Samuel Bächli. În rolul Odabellei s-a remarcat tânăra sorpană Regine Hermann, iar iubitul Foresto a fost interpretat de tenorul Daniel Brenna. Atila a fost Nicolai Karnolsky, iar maresalul Ezio baritonul korean Jee-Hyun Kim.

« Femeia » e limbajul viitorului. Cel mai bine vândut ghid lingvistic Langenscheidt este « Germană – Femeie », « Femeie – Germană » (350.000 de exemplare doar în această săptămână). Autorul ghidului pentru « bărbaţi dezorientaţi » este actorul de comedie Mario Bath. În 15 capitole, el explică pe înţelesul tuturor « conotaţiile feminine ». Bath afirmă că ţelul său este de a salva « relaţiile amoroase de limbă germană ». Ghidul a apărut acum şi în variantă CD. Autorul însuşi imita pe diferite voci femeia, bărbatul neinspirat, care rămâne cu buza umflată, şi bărbatul plin de succes, bine orientat de ghidul Langenscheidt.

La Zürich a fost pusă în scenă o adaptare dramatică a romanului « Homo Faber » de Max Frisch. Regizorul, Stefan Pucher, l-a imaginat pe inginerul Walter Faber ca pe o clonă a scriitorului Max Frisch. Astfel, Faber - Frisch apare în număr de cinci personaje identice, care îşi povestesc viaţa în monologuri lungi – la origine citate din roman. Publicul helvet, cel rămas în sală până la sfârşitul piesei, a aplaudat iniţiativa de reinterpretare a romanului. Opera scriitorului Max Frisch, materie de studiu în şcoli, este reinterpretată la fiecare nouă ediţie de manuale. De remarcat este că tot mai mulţi regizori peferă să pună în scenă adaptări dramatice după romane, ignorând piesele de teatru ale aceloraşi autori. De asemeni, tot mai mulţi critici de teatru îl citează pe Goethe care îi scria lui Schiller că « deseori romanele bune ajung piese de teatru proaste ».

În librăriile germane au apărut standuri cu publicaţii de sezon, respectiv de Crăciun. Poveştile oferite în coperţi galben-arămii, ca deşertul biblic sau roşu-verde, ca bradul împodobit, sunt adresate – după cum notează unele introduceri- « copiilor de toate vârstele ». La standul de Crăciun sunt expuse atât cărţi religioase, cât şi basme. « Cărţile creştine şi basmele, care înfăţişează explicit cum binele învinge răul, sunt bestseller-urile tuturor timpurilor », mărturiseşte un librar cotidianului « Die Zeit ». Pregătindu-se pentru aniversarea a 200 de ani de la naşterea lui Hans Christian Andersen (5 aprilie 2005), mai multe edituri germane au publicat integral opera autorului danez. Ziarele germane, printre care şi « Neue Zürcher Zeitung », au publicat studii comparative Andersen - Fraţii Grimm. Aceste articole au contribuit la republicarea în mai multe ediţii a operei Fraţilor Grimm. O noutate în domeniul cărţilor de basme o reprezintă culegerea de poveşti africane a lui Nelson Mandela.

  • Data 07.12.2004
  • Autoare/Autor Dana Grigorcea
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2tP
  • Data 07.12.2004
  • Autoare/Autor Dana Grigorcea
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2tP