1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Băncile grecești au nevoie de miliarde de euro

Băncile elene pot respira ușurate: după recentele teste de stres, urmează recapitalizarea. Rămân însă fără răspuns întrebări importante. Din Atena, Jannis Papadimitriou.

Cel puțin 4,4 miliarde de euro ar fi necesari pentru a umple golurile de la principalele bănci elene, potrivit unui anunț al BCE. Estimarea se bazează pe presupunerea că economia grecească se va afla în recesiune în 2016 și în creștere cu 2,7% în 2017. Dacă revenirea economică a Greciei va fi încetinită, băncile elene vor avea nevoie de fapt de peste 14 miliarde de euro pentru a îndeplini normele de funcționare impuse de UE. Afectate sunt cele patru institute financiare majore ale țării: National Bank of Greece, Eurobank, Alphabank și Piraus Bank. Bilanțul făcut de BCE era o precondiție în vederea recapitalizării acestor bănci până la sfârșitul lui 2015. În acest scop, al treilea pachet de salvare a Greciei prevede alocarea a 25 de miliarde de euro.

Presa de la Atena a reacționat pozitiv la analiza Băncii Centrale Europene. "Testele de stres au avut rezultate mai bune decât se aștepta", scrie To Vima. Televiziunea Alpha consideră că s-a dat astfel "undă verde recapitalizării". Optimist este și Panagiotis Petrakis, profesor de Economie la Universitatea din Atena. Pentru DW el a declarat că estimările sale arată că băncile elene ar avea nevoie de șase miliarde de euro, o sumă pe care investitorii privați o pot plăti. "Cred că băncile se interesaseră deja înaintea testelor de stres în piață dacă există sau nu investitori interesați."

Bursa de la Atena a dat însă la sfârșitul săptămânii trecute puține motive de optimism: acțiunile băncilor au scăzut cu până la 12,5%. Vassilis Georgas de la portalul Capital.gr consideră însă că a fost vorba doar de o ajustare, după ce acțiunile bancare au înregistrat în octombrie plusuri de aproape 43%. Panagiotis Petrakis crede însă că minusul a avut de-a face și cu teama acționarilor că își vor pierde influența iar statul ar putea prelua o parte și mai mare din activele băncilor, dacă nu vor apărea investitori privați. În acest caz, fondul național de salvare HFSF trebuie să intervină. Acest fond este oricum cel mai mare acționar al acestor bănci de la ultima recapitalizare din 2014.

Ministrul grec de Finanțe Tsakalotos: E nevoie de controlarea activității băncilor, dar nu exagerat

Ministrul grec de Finanțe Tsakalotos: E nevoie de controlarea activității băncilor, dar nu exagerat

Măsurile neplăcute se amână

Pentru a liniști acționarii, guvernul condus de Alexis Tsipras a trecut prin parlament încă înaintea analizei BCE o lege care prevede cadrul necesar pentru o recapitalizare. Legea aprobată de numeroși parlamentari nu lămurește însă explicit relația dintre stat și investitorii privați și nu împiedică fondul HFSF să își păstreze poziția dominantă și după recapitalizare, se plânge profesorul Petrakis. Ministrul de Finanțe Euklid Tsakalotos a spus doar atât în parlament: "Controlarea băncilor este necesară, dar nu ar trebui să meargă până acolo încât să-i sperie pe actorii privați, care să renunțe astfel la investițiile lor." Reglementarea acestor relații dintre stat și investitorii privați a fost amânată. Decizia nu sporește din păcate încrederea în băncile elene, se teme Petrakis.

O altă problemă majoră sunt creditele neperformante, care s-ar ridica potrivit BCE la 107 miliarde de euro, peste toate estimările de până acum. Cu alte cuvinte: peste 50% din împrumuturile acordate nu mai pot fi returnate. Succesul recapitalizării depinde de felul în care va fi gestionată situația creditelor imobiliare neplătite, avertizează directorul autorității BCE de supraveghere bancară Ramón Quintana, intervievat de Capital.gr. Ar fi important ca reformele convenite să fie și aplicate, pentru a nu periclita revenirea pe plus a economiei elene, mai spune responsabilul. Premierul Tsipras nu știe încă cum se va proceda în cazul creditelor neachitate. Ziarul Ethnos scrie că șeful de stânga al guvernului grec ar dori găsirea unei soluții politice împreună cu băncile, pentru a nu permite ca "oamenii să-și piardă casele".

Fără bonusuri pentru managerii bancari

Un alt aspect important în procesul de sanitizare a sistemului bancar: salariile managerilor sunt limitate și nu au voie să depășească venitul guvernatorului băncii centrale a Greciei. În plus, nu sunt permise bonusuri pentru managerii bancari atât timp cât institutele financiare respective primesc ajutor de la stat. Nu sunt permise nici măcar automobile de serviciu.

Următoarele zile sunt decisive pentru recapitalizarea băncilor elene. Cel târziu până vineri, acestea trebuie să informeze BCE cum intenționează să-și acopere deficitele de capital. Dacă la acțiunea de recapitalizare vor participa destui investitori privați, contribuabilii europeni vor fi scutiți. Lunea viitoare miniștrii de Finanțe din zona euro se întâlnesc pentru a discuta despre Grecia. Ei vor analiza cu această ocazie felul în care executivul elen își respectă promisiunile de implementare a măsurilor de austeritate.