1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Băncile ezită să aprobe ştergerea datoriilor Greciei

Guvernul de la Atena negociază cu băncile renunţarea la o parte din datoriile statului elen. Dacă nu se va ajunge la un acord, Grecia riscă falimentul de stat, cu consecinţe imprevizibile pentru întreaga Europă.

default

Al doilea pachet de ajutoare pentru Grecia, la mâna băncilor

Suma la care trebuie să renunţe creditorii privaţi ai Greciei - băncile şi fondurile de investiţii - pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a ţării se ridică la 103 miliarde de euro.

O valoare uriaşă chiar şi pentru marii directori de bănci, cu venituri foarte ridicate, precum şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann. Acesta câştigă anual 8,8 milioane de euro şi este preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Băncilor.

Organizaţia negociază cu guvernul grec pe tema ştergerii datoriilor. Creditorii ar urma să piardă jumătate din banii pe care ar fi trebuit să-i recupereze de la Grecia. În acest sens, ei au nevoie de garanţii că cealaltă jumătate din datorii le va fi plătită necondiţionat.

Controversată rămâne dobânda la care aceste împrumuturi vor fi returnate. Băncile solicită 4,6%, mediul politic nu vrea să plătească peste trei procente. Diferenţa dintre cele două dobânzi înseamnă foarte mulţi bani, dacă luăm în considerare perioada de 30 de ani pe care se întind creditele.

Consecinţe imprevizibile

IIF-Direktor Charles Dallara

Charles Dallara, negociatorul-şef al băncilor

Nu se întrevede deocamdată o soluţie. Negociatorul-şef al asociaţiei băncilor, Charles Dallara, a părăsit Atena iar discuţiile s-au purtat la sfârşitul săptămânii prin telefon.

Anterior, şeful Deutsche Bank Ackermann a criticat din nou felul în care politicienii au administrat criza: "Conform aşteptărilor, împrumuturile de stat trebuiau returnate în proporţie de 100%. Acest principiu a fost încălcat în ciuda tuturor promisiunilor făcute înainte", a declarat Ackermann pentru DPA. El a avertizat cu privire la urmările pe termen mediu şi lung ale ştergerii datoriilor, măsură pentru care "se va plăti mai târziu un preţ ridicat".

Dacă executivul elen şi băncile nu se înţeleg, politicul poate decide de unul singur o tăiere a datoriilor. În acest caz, se activează aşa-numitele asigurări pentru un faliment al Greciei. Este o variantă neagreată de şefii de state şi guverne din cele 27 de ţări membre ale UE, pentru că "ar permite fondurilor de investiţii care au pariat pe falimentul Atenei să înregistreze câştiguri foarte mari, ceea ce politicienii vor să împiedice cu orice preţ", explică Hans-Peter Burghof, profesor de economie bancară la Universitatea Hohenheim.

Martie, luna falimentului?

Reducerea datoriilor este o condiţie pentru plata unui nou pachet financiar pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro, din fondul special de salvare instituit de UE. Cum se va proceda dacă băncile nu acceptă să renunţe la o parte din datorii, nu este încă clar. Miniştrii de finanţe europeni sperau că o înţelegere între bănci şi Atena va fi pecetluită deja la sfârşitul săptămânii.

Nu mai e timp de amânări: dacă Grecia nu primeşte fonduri suplimentare de la UE şi FMI până la jumătatea lui martie, ţara va intra în incapacitate de plată.

Hans-Peter Burghof Wirtschaftswissenschaftler NEU

Profesorul de economie Hans-Peter Burghof

Experţii cred că acest lucru ar fi trebuit să se întâmple demult. "Grecia este falimentară", spune profesorul Burghof. Potrivit acestuia, "se pune doar întrebarea cât vor mai continua politicienii să ascundă acest adevăr prin noi transferuri de bani către Atena".

La fel vede problema şi colegul său Clemens Fuest de la Institutul de studii finnciare al Universităţii Köln. "Estimările programului de ajutorare al UE prevăd o cotă a datoriilor greceşti echivalentă cu 120% din PIB-ul ţării în 2020. Din acest motiv, apreciez că va fi nevoie în orice caz de încă o tăiere a datoriilor statului elen", a precizat Fuest pentru Bayerischer Rundfunk.

Profesorul Hans-Peter Burghof critică însă tactica de negociere utilizată de institutele financiare la discuţiile cu guvernul grec. "Băncile speră că, de teama unor turbulenţe şi mai mari pe pieţele financiare, guvernele europene vor continua să pompeze bani publici pentru rezolvarea crizei. Riscul ca lucrurile să meargă şi mai prost sunt însă foarte mari".

Burghof consideră că dobânda de 4,6% solicitată de bănci este exagerată. Aceasta va genera chiar câştiguri importante pentru bănci iar statele europene nu ar trebui să accepte această condiţie, potrivit profesorului Burghof.

Asociaţia Internaţională a Băncilor a anunţat că va continua să negocieze cu Atena, în vederea încheierii unui "acord istoric" de renunţare voluntară la datorii, pentru a ajuta la stabilizarea zonei euro. Lui Josef Ackermann rezultatul final poate să îi fie foarte bine indiferent: în mai, bancherul de 63 de ani va renunţa la toate funcţiile de conducere.

Autori: Friederike Schulz/Ovidiu Suciu
Redaktion: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm