1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Băncile europene nu mai fac tranzacţii în dolari cu Iranul

Commerzbank îşi încetează de astăzi afacerile în dolari americani cu Iranul, la presiunile masive ale Washingtonului.

Preşedintele Commerzbank, Klaus-Peter Müller

Preşedintele Commerzbank, Klaus-Peter Müller

Banca germană era, de altfel, singura instituţie financiară europeană care mai făcea astfel de tranzacţii cu Teheranul. În ultimele luni, exporturile germane în republica islamică au fost suspendate aproape în totalitate.

Doar cu câteva luni în urmă, şeful Commerzbank, Klaus-Peter Müller, se plângea, din postura de preşedinte al Asociaţiei Germane a Băncilor, de presiunile americane în cazul operaţiunilor băncilor germane în Iran. Acum, însă, potrivit bancherului amintit, este vorba de o decizie proprie şi voluntară, după ce, de azi, Commerzbank va pune capăt afacerilor sale cu dolari în Iran, ca ultimă bancă europeană care mai făcea astfel de operaţiuni la Teheran.

Ţinta: economia iraniană

Administraţia americană încearcă deja de mai mult timp să sporească presiunile la adresa conducerii republicii islamice, considerând că rezoluţia ONU 1737 împotriva Iranului nu este îndeajuns de dură. Scopul americanilor este să determine un regres al economiei iraniene, cu ţinta clară de a submina exporturile iraniene de petrol, care reprezintă 80% din veniturile de stat ale Teheranului şi care se bazează pe tranzacţii cu dolari.

Din acest motiv, de luni de zile americanii fac presiuni pentru a determina băncile europene să pună capăt operaţiunilor în dolari cu Iranul. Înaintea Commerzbank, aceste tranzacţii fuseseră deja suspendate de Credit Suisse, HSBC, UBS şi Dresdner Bank. În acest moment, doar trei bănci din Emiratele Arabe Unite mai furnizează dolari Iranului.

Vor suferi însă şi alţii pe lângă

De aceste măsuri nu au însă de suferit doar iranienii. Industria germană este la rândul ei afectată. Exporturile germane în republica islamică au scăzut în primele 9 luni din 2006 cu 15%. Anul trecut, schimburile comerciale dintre Germania şi Iran au totalizat 3,8 miliarde de euro.

Dacă toate acestea ar înceta, 10.000 de locuri de muncă germane ar fi puse în pericol, potrivit datelor Camerei Germane de Comerţi şi Industrie. În ceea ce priveşte presiunile economice tot mai mari la care este supus Iranul, ambasadorul elveţian în Iran, Tim Guldiman, crede că: "Iranul poate fi supus în continuare la presiuni. Problema este dacă aceste restricţii duc la îndeplinirea obiectivului vizat de aplicarea lor. Şi nu există indicii că Iranul ar reacţiona pozitiv la aceste presiuni.”

Europenii sunt mai deranjaţi de americani decât iranienii

În timp ce Iranul a trecut la acceptarea plăţii exporturilor sale de ţiţei în euro şi nu pare prea afectat de greutăţile generate de presiunile economice, reprezentanţii europeni din capitala iraniană sunt tot mai deranjaţi de atitudinea americanilor. Zvonul este că, prin aceste presiuni, americanii urmăresc să faciliteze accesul firmelor lor pe piaţa iraniană.

De exemplu, Coca Cola a acordat o licenţă de producţie unei fundaţii islamice, a doua ca mărime din Iran. Fundaţiile religioase sunt unul din factorii cei mai importanţi în economia internă a Iranului şi sunt conduse de nimeni alţii decât de liderii spirituali ai ţării.

  • Data 31.01.2007
  • Autoare/Autor Ulrich Pick / Ovidiu Suciu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Fn
  • Data 31.01.2007
  • Autoare/Autor Ulrich Pick / Ovidiu Suciu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Fn