Băsescu, Marga, Ponta şi acuza de plagiat în FAZ

Tema, tratată ieri în partea economică a cotidianului, a ajuns să fie semnalată marţi pe prima pagină a prestigiosului ziar conservator care reflectă, în bună măsură, opiniile coaliţiei guvernamentale creştin-liberale de la Berlin.

Ieri, Frankfurter Allgemeine Zeitung atrăgea atenţia asupra faptului că Ponta este, după fostul ministru german al apărării, Karl Theodor zu Guttenberg şi fostul preşedinte al Ungariei, Pall Schmitt, al treilea demnitar de rang înalt dintr-o ţară a Uniunii Europene care se vede confruntat cu acuza furtului de idei şi texte. Ziarul aminteşte că primii doi s-au văzut nevoiţi să demisioneze, primul în martie trecut, cel de-al doilea în aprilie curent.

„Din comparaţia textelor studiate în facsimil de FAZ rezultă că în dizertaţia lui Ponta despre Curtea Penală Internaţională, teza sa de doctorat din 2003, s-au preluat segmente întregi, cuvânt cu cuvânt, din surse diferite”, scrie ziarul din Frankfurt textual. Care consideră că aproximativ jumătate din lucrare a fost furată. Fiindcă în ziar citim: „Plagiatul se întinde pe 130 din circa 300 de pagini, inclusiv tabla de materii şi prefaţa binevoitoare a  profesorului său îndrumător”.

Ziarul se opreşte în detaliu şi asupra lucrărilor utilizate şi preluate parţial, de Ponta, în teza sa de doctorat, fără o citare adecvată. E vorba, potrivit ziarului german, de părţi substanţiale „dintr-o carte a juristului Dumitru Diaconu, apărută în 1999 la editura All Beck sub titlul Curtea Penală Internaţională, Istorie şi realitate”.

E vorba, totodată, conform aceluiaşi cotidian, „de alte elemente de text lipsite de o citare corespunzătoare precum de pildă, la paginile 78-79,  de părţi ample dintr-un articol apărut în 1998 în România Liberă”.

În nota apărută azi pe prima pagină a ziarului din Frankfurt se mai  reliefează că „Ponta şi-a elaborat dizertaţia sub îngrijirea fostului premier român Adrian Năstase, acuzat în prezent într-un proces de corupţie”, şi se face un scurt bilanţ al carierei politice a lui Ponta, care a debutat în 2001, în guvernul aceluiaşi Adrian Năstase.

Sub semnătura lui Karl-Peter Schwarz, acelaşi influent ziar german publică în pagina de opinii un amplu comentariu despre situaţia politică din România.

Rezultat dintr-o convorbire cu şeful diplomaţiei române, articolul, amintind în debutul său de plagiatul şi de falsa autobiografie care au compromis şansele primilor candidaţi la preluarea portofoliului educaţiei, abordează pe larg conflictul constituţional românesc. Fiindcă dificultatea coabitării dintre preşedinte şi premier iscă tocmai astfel de conflicte. 

Autorul semnalează discuţia deschisă din USL privind o nouă posibilă acţiune de suspendare a preşedintelui şi consemnează gâlceava iscată de reprezentarea României la UE şi poziţia anti-Băsescu adoptată de Andrei Marga. Care, ca ministru de externe, nu a contestat că imaginea României are de suferit în Uniunea Europeană din pricina unor astfel de litigii de reprezentare, dar şi-a exprimat speranţa că preşedintele şi premierul se vor înţelege până la următorul summit comunitar.

Articolul, care scoate în evidenţă cariera de filosof marxist a lui Andrei Marga şi refuzul său de a accepta acuza de informator al securităţii, se opreşte şi asupra animozităţilor dintre preşedinte şi ministrul de externe, care l-a comparat pe şeful statului cu Mussolini.

În fine, ziaristul aminteşte de întâlnirea lui Marga cu Habermas, din anii 80, şi de lucrările sale cu conţinut teologic şi religios de după 1990. Întrebat ce accente noi vrea să confere politicii externe a României, Marga i-a răspuns ziaristului că vrea să amelioreze imaginea ţării şi să-i dea un contur mai puternic în Uniunea Europeană.

Afirmând că atribuie multă importanţă dimensiunii economice a diplomaţiei, Marga a deplâns ceea ce i se pare a fi un volum prea redus al investiţiilor americane în România. În fine, ministrul a ţinut să-şi precizeze raportarea la Rusia, susţinând că ar fi fost foarte greşit înţeles. Că el n-ar fi spus că Putin ar trebui să fie un model pentru politicienii români, ci doar să atragă atenţia asupra şanselor implicate de sporirea colaborării cu Rusia.