Bănci lichidate în Moldova

Imediat după ce a fost învestit în funcție, Valeriu Streleț a convocat în ședință Comitetul Național de Stabilitate Financiară la care s-a discutat despre recuperarea banilor furați și despre soarta celor trei bănci jefuite. Luni, 3 august, premierul a menționat că subiectul privind lichidarea „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” și „Unibank” va fi discutat miercuri, la ședința noului Executiv. „Scenariul vizând lichidarea celor trei bănci presupune mai multe măsuri prealabile: transferul funcțiilor trezoreriale, transferul funcțiilor de plată a pensiilor, evaluarea consecințelor cu privire la angajații acelor bănci. Am dat indicații ca să primim răspunsuri clare, pentru ca miercuri să putem adopta decizii”, a spus Streleț. El a dat asigurări că „acţiunile în acest sens vor fi prompte, etapizate şi cu rezultate”, astfel încât, la momentul când se va decide retragerea licenţelor, să nu existe nici un fel de blocaj în sistem”. Premierul a atenționat că lichidarea celor trei bănci este principala condiție a FMI pentru negocierea unui nou acord de împrumut. „Cel mai probabil, misiunea FMI va veni în Republica Moldova în prima decadă a lunii septembrie și noi trebuie să fim pregătiți”, a menționat premierul proaspăt învestit.

Valeriu Streleț: „Rudele lui Filat să răspundă dacă li se va dovedi vina!”

Anterior, liderii PLDM (al cărui exponent este și Valeriu Streleț) și PDM s-au pronunțat pentru naționalizarea „Băncii de Economii”, declarație care a generat înghețarea relațiilor cu creditorii externi (inclusiv suspendarea sprijinului bugetar din partea UE) și critici virulente din partea economiștilor locali. Potrivit acestora, lichidarea celor trei bănci devalizate ar costa mai puțin statul decât întreținerea lor cu infuzii de capital din partea Guvernului. Pe de altă parte, directorul executiv al Centrului de Cercetări Strategice și Reforme, Galina Șalari, este de părere că lichidarea „Băncii de Economii” va conduce la descreșterea în continuare a încrederii populației în structurile de stat.

La sfârșitul lunii iulie, mai multe rude ale liderului PLDM Vlad Filat (nașul de cununie și nepotul) au fost arestate, fiind suspectate de implicare în „jaful secolului” (devalizarea „Băncii de Economii”). În legătură cu acest caz, premierul Valeriu Streleț a menționat că, în cazul în care persoanele apropiate liderului PLDM vor fi găsite vinovate, acestea trebuie să răspundă în fața legii.

Moldova, încolțită de cinci crize care se autoalimentează

La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, Igor Boţan, a spus într-un interviu pentru „Europa Liberă” că nu crede că „cei care au adus ţara, timp de 6 ani, pe margine de prăpastie o pot salva acum”. Iar potrivit economiștilor Centrului „Expert-Grup”, „criza bancară este rezultat direct al eșecului instituțional în sfera reglementării bancare, al independenței plăpânde a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), al interferenţei unor grupuri de interese şi politice în luarea deciziilor ce vizează domeniile de competenţă ale BNM şi Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), precum și comunicării și coordonării ineficiente dintre instituțiile statului care urmau să asigure securitatea economică și financiară”. În consecință, 3 bănci, între care una de importanță sistemică, care reprezintă o treime din activele întregului sistem bancar al țării, au ajuns în prag de faliment după decapitalizarea acestora prin intermediul unor scheme obscure, în proporție de peste 12% din PIB. Alte 3 bănci au fost recent trecute sub supravegherea specială a BNM, fără explicaţii concludente din partea regulatorului.

În opinia economiștilor de la „Exper-Grup”, fragilitatea sectorului bancar și pasivitatea instituțiilor publice pot genera un nou val de depreciere a monedei naționale, iar deprecierea leului constituie principala cauză ce determină creșterea prețurilor și determină majorarea inflației. „Deprecierea leului moldovenesc va cauza două valuri de scumpiri: primul val se referă la creșterea prețurilor la produsele de consum importate, iar al doilea val va fi determinat de creșterea prețurilor la resursele energetice importate”, se arată într-o analiză a Centrului „Expert-Grup”. „Situația în care s-a pomenit Republica Moldova poate fi catalogată drept criză generală de țară, manifestată prin suprapunerea a cel puțin cinci crize care se autoalimentează: criza economică, criza instituțională, criza bugetară, criza bancară și criza socială. În acest context, Guvernul, împreună cu Parlamentul, BNM, CNPF și alte instituții-cheie trebuie să se angajeze în implementarea unui Plan Anticriză compus din măsuri imediate, menite să atenueze efectele și, în special, cauzele crizei de țară”, conchid experții.