1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Azotul, un pericol din ce în ce mai mare pentru mediu

S-a descoperit recent că activităţile umane au supraîncărcat ecosistemele cu azot, au poluat apele din întreaga lume şi probabil au contribuit la schimbările de climă.

default

Folosirea excesivă a fertilizatorilor chimici, una din cauzele majore ale surplusului de azot

Azotul este esenţial pentru viaţa plantelor şi se găseşte în mai mult de trei sferturi din atmosfera Pământului. Conform unui studiu publicat recent în revista Science, creşterea arderii combustibililor fosili, dezvoltarea industriei chimice precum şi activităţile agricole au condus la creşterea excesivă a nivelului de azot în mediul înconjurător.

Cercetătorii Donald Canfield, Alex Glazer şi Paul Falkowski de la Universitatea din Danemarca, Universitatea Berkeley din California şi respectiv Universitatea Rutgers, au descoperit că excesul de azot poluează apele dulci şi zonele de coastă şi poate contribui la schimbări de climă, însă daunele ecologice ar putea fi reduse în cazul în care ar fi adoptate practici tradiţionale.

"Azotul are un impact cumplit, atât asupra ecosistemului acvatic cât şi asupra atmosferei", a explicat Falkowski pentru Deutsche Welle.

Efecte secundare

Acumulările excesive de azot în mediul înconjurător pot cauza o serie de probleme, precum zone moarte în ape, ploi acide, smog, schimbări de climă sau epuizarea stratului de ozon.

BDT Arbeiterinnen in Bangladesh

Creşterea populaţiei planetei duce la sporirea nevoilor alimentare şi a folosirii de fertilizatori chimici

Falkowski spune că poluarea cu azot poate fi întâlnită peste tot în lume, de la Marea Baltică la Golful Mexic şi Marea Chinei de Sud. "Este asociată agriculturii. Majoritatea ţărilor din lume pur şi simplu ajung la concluzia că reducerea deversării azotului în râuri este o operaţiune prea scumpă".

Regândirea agriculturii tradiţionale

Regândirea agriculturii s-ar putea face apelând la soluţii simple, precum optimizarea planificării îngrăşămintelor şi a cantităţii folosite, utilizând tehnici tradiţionale de reproducere. Acest lucru ar spori capacitatea culturilor de grâu, orz şi secară de a asimila azotul cât mai eficient, au explicat cercetătorii.

În Europa, conform organizaţiei europene a producătorilor agricoli COPA-COGECA, fermierii au venit în întâmpinarea problemei, reducând utilizarea îngrăşămintelor cu 20%, în perioada 2003-2008.

"Doar cu atât am reuşit să reducem cantitatea de îngrăşăminte, înainte să înceapă să afecteze randamentul şi securitatea alimentară. Acestea vor fi o problemă din ce în ce mai mare pe viitor, întrucât se estimează că cererea pentru mâncare se va dubla până în 2050", a spus purtătorul de cuvânt al COPA-COCEGA, Amanda Cheesley. Aceasta a precizat faptul că reducerea îngrăşămintelor de acum înainte ţine doar de inovaţie, de producerea unor soiuri de culturi care să necesite mai puţin îngrăşământ.

Autor: Alina Mitroescu
Redactor: Vlad Drăghicescu