1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Avionul doborât şi responsabilitatea Rusiei

Răspunderea Rusiei e mare, indiferent cine a apăsat pe trăgaci, spre a lansa racheta care a doborât avionul de pasageri malaezian prăbuşit în zona de frontieră ruso-ucraineană în teritoriul controlat de separatişti ruşi.

Locul în care s-a prăbuşit avionul doborât

Locul în care s-a prăbuşit avionul doborât

Deşi n-au trecut 24 de ore de doborârea posibil deliberată, printr-un atac de rachetă, a unui avion de pasageri cu mulţi europeni şi australieni la bord, nu puţini comentatori au apucat să reacţioneze şi se ocupă de această tragedie indicibilă, care pare a fi şi o monstruoasă crimă.

„S-au declanşat războaie în trecut pentru mai puţin decât atât”, exclamă, siderat, la Londra, editorialistul ziarului The Guardian, comentând uciderea a 298 de oameni, cauzele şi posibilele consecinţe ale acestui act.

Acest atac de rachetă, scrie textual ziarul, „are acel tip de consecinţe globale de mare amplitudine şi păgubitoare la modul extrem pe care le cunoaştem din efectele celor mai rele atentate teroriste. A fost un avion asiatic. Decolase în Olanda şi se îndrepta spre Malaezia. A fost doborât deasupra teritoriului controlat de rebelii din estul Ucrainei, poate de către o rachetă rusească. Morţii confirmaţi până acum sunt olandezi, australieni, britanici, germani, malaezieni şi filipinezi. Au izbucnit conflagraţii din motive mult mai puţin grave. După cum a subliniat premierul australian Tony Abott, care a avut 27 de compatrioţi la bord. Dacă aceasta este o crimă, e una inexprimabilă”.

Consternarea şi revolta sunt pretutindeni, în lumea liberă, enorme. Leipziger Volkszeitung se întreabă cine o fi de vină, „pro-ruşii speratişti sau trupele ucrainene” aflate sub autoritatea guvernului din Kiev.

La Kassel, Hessische Niedersächsische Allgemeine adaugă la lista suspecţilor unităţile ruseşti, dar avertizează faţă de ispita de a se trage concluzii în mod pripit.

Schwarzwälder Bote subliniază, în mod salutar, că avem de-a face aici „cu instigatori la război cărora nu le pasă de curmarea vieţilor unor oameni nevinovaţi, întrucât trăiesc într-o atmoseferă de ură, de duşmănie şi abrutizare”.

Dar întrebarea fundamentală în această tragedie petrecută în Ucraina „nu este”, după cum relevă ziarul cehesc Hospodarske Noviny, „cine anume e de vină, ci, mai degarbă, cine deţine cheia opririi acestui război după absurda moarte a 300 de civili? NATO nu poate interveni în mod direct în Ucraina. Dar aşa cum Vladimir Putin îi susţine militar logistic şi propagandistic pe separatiştii (pro-ruşi) din Ucraina, tot atât de simpu i-ar fi să-i determine pe răsculaţi să accepte un armistiţiu şi negocieri de pace. Dacă vestul nu vrea să se discrediteze va trebui să-l oblige pe Putin s-o facă".

Şi ziarul suedez Sydsvenskan pune degetul pe rană. ”Rusia poartă o mare răspundere dacă se dovedeşte că în spatele prăbuşirii se ascund separtiştii ruşi. Armele folosite sunt probabil scumpe şi sofisticate. Conflictul a apropiat Europa de o criză care se află pe agenda politică de patru luni. În ultima vreme terenul de sub picioarele separtiştilor începuse să ardă, ceea ce a determinat Rusia să-şi sporească trupele dislocate la frontiera ucraineană. Rezultatul acestui demers e, probabil, ceea ce se întâmplă acum”.

Nu e greu de ghicit că va urma un uragan. La Amsterdam, oraşul libertăţii din ţara cea mai greu încercată, dată fiind prezenţa la bordul avionului malaezian doborât a numeroase familii olandeze plecate în vacanţă, ziarul de Volkskrant se referă de asemenea la rolul Rusiei. „Dacă se probează că racheta care a doborât avionul a fost lansată de răsculaţi e neîndoielnic că se va isca o furtună diplomatică împotriva Moscovei. Senatorul american John McCain a şi cerut ca Moscova să fie obligată să plătească‚ un preţ al dracului de mare', dacă va reieşi că de vină pentru această catastrofă sunt zbirii ei”.

Ce va urma? "Kremlinul", mai scrie ziarul din Amsterdam, „se afă în faţa unei decizii grele. Poate să-i abandoneze pe rebeli, să închida graniţa punând capăt livrărilor de arme şi dislocărilor de combatanţi voluntari, asistând la înăbuşirea răscoalei de către armata ucraineană. Pentru Putin ar fi un hap amar. Dar alternativa este revenirea la epoca întunecată a războiului rece”.

Nordwest-Zeitung din Germania e tranşant în privinţa necesarei reacţii occidentale după ce s-a ajuns „la acest trist apogeu al unui conflict demenţial, cu 300 de victime civile”. Ziarul german le cere responsabililor apuseni să pună capăt jocului de-a „sancţiunicile” şi "manifestărilor de înţelegere faţă de ţarul Rusiei", care "nu calmează pe nimeni şi nimic" şi să treacă, în fine, la adoptarea de sancţiuni zdravene împotriva Moscovei.