Aviaţia israeliană a bombardat şase obiective distincte în Fâşia Gaza

Mass media israeliene relatează că în timpul atacurilor asupra tunelurilor de legătură cu Egiptul au fost rănite cel puţin două persoane. În cercuri ale armatei se afirmă că racheta Kassam nu a fost lansată de mişcarea palestiniană Hamas. Încă de ieri seară, forţe de securitate ale Hamas au arestat şi anchetat o serie de suspecţi. Responsabilitatea pentru atacul cu rachetă şi-a asumat-o infima grupare islamistă Ansar al Sunna, care nu recunoaşte dominaţia Hamas în Fâşia Gaza. Cu toate acestea, fostul şef al statului major al armatei israeliene, Lipkin-Shahak, organizaţia Hamas este la urma-urmei responsabilă pentru tot ce se petrece în fâşia de coastă. La radioul public israelian, militarul a declarat: "Gaza are o problemă nerezolvată şi aceasta este Hamas. În Gaza există laboratoare, depozite de arme, există o conducere. Sunt de părere că atâta timp cât ei acţionează împotriva noastră, trebuie să fim în permanenţă activi. Nu numai să reacţionăm la o rachetă Kassam, lansată astăzi sau ieri sau într-o săptămână. Trebuie să-i facem să plătească pentru asta, să-i supunem presiunilor în aşa fel încât să vadă că tot efortul nu merită."

În răstimp surse guvernamentale au informat că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a purtat noaptea trecută o discuţie telefonică cu şefa diplomaţiei americane Hillary Clinton, legată de controversatul proiect imobiliar din Ierusalimul de Est. Cu acea ocazie, Netanyahu a dat asigurări că va lua măsuri pentru restabilirea încrederii în raporturile cu preşedintele autonomiei palestiniene, Mahmud Abbas, în aşa fel încât să se poată ajunge la negocieri indirecte de pace. Alte detalii ale discuţiei nu au fost făcute publice. Şefa Departamentului de Stat american, care ia parte astăzi la Moscova la o şedinţă a Cvartetului pentru Orientul Apropiat, i-a adresat la finele săptămânii trecute mai multe întrebări lui Netanyahu, cu asentimentul preşedintelui SUA, Barack Obama, legate de modul în care statul evreu se gândeşte să îndrepte pagubele provocate de publicarea autorizaţiei de construcţie pentru 1600 de noi locuinţe în partea arabă a Ierusalimului. Între recomandările americane se numără aici eliberarea a sute de prizonieri palestinieni, desfiinţarea unor posturi de control în Cisiordania precum şi asigurări că toate probleme fundamentale vor fi luate în discuţie la negocierile de după încheierea conflictului. Preşedintele Israelului, Shimon Perez, l-a avertizat în ultimele zile în mod repetat pe premier, să nu supună la grele încercări raporturile cu SUA. "Noi dorim aceste relaţii şi avem voinţa să ne întoarcem la o stare normală, pozitivă. Aceasta este util pentru relaţiile noastre cu SUA şi este o condiţie cerută pentru încheierea conflictului din Orientul Apropiat şi conflictului dintre noi şi palestinieni."

Premierul Netanyahu se va deplasa la începutul săptămânii viitoare la Washington pentru a lua parte la congresul anual al organizaţiei americano-evreieşti de lobby AIPAC. După ce administraţia americană a respins până noaptea trecută toate cererile premierului israelian de a fi primit de şefa diplomaţiei Hillary Clinton sau de vicepreşedintele Joe Biden, el a primit acum confirmările în acest sens.

Autor: Clemens Verenkotte / Ioachim Alexandru
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu