1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Averile şvabilor dunăreni, pe apa sâmbetei?

Pe ordinea de zi a Palamentului sârb figurează legea privind retrocedarea bunurilor imobiliare şi a terenurilor sau acordarea de despăgubiri persoanelor expropriate în timpul regimului comunist.

default

Conducerea comunistă le-a retras cetăţenia membrilor comunităţii germane care au emigrat din fosta Iugoslavie. Mulţi dintre cei care au rămas au fost exilaţi sau internaţi în lagăre. Conform estimărilor, pe teritoriul Serbiei trăiesc în prezent mai puţin de patru mii de şvabi dunăreni. Până acum au depus cerere pentru restituirea proprietăţilor în jur de patru sute de familii.

Conform noii legi, proprietarii de drept sau urmaşii acestora ar urma să intre în posesia vechilor proprietăţi sau, dacă nu este posibil, să primească despăgubiri. Guvernul de la Belgrad, care apreciază că numărul cererilor se va ridica la 150.000, are la dispoziţie un fond de două miliarde de euro. Criticii se tem că din cauza numărul mare de solicitări nu se va ţine seama şi de situaţia etnicilor germani emigraţi din fosta Iugoslavie. Potrivit legii în vigoare, străinii nu pot deţine teren arabil în Serbia. Astfel, şvabii dunăreni cărora comuniştii le-au retras cetăţenia, nu au dreptul să-şi revendice proprietăţile.

Analistul economic Dimitrije Boarov este de părere că în procesul de despăgubire a etnicilor germani, Serbia se va comporta aşa cum au făcut Polonia, Cehia şi Slovacia. La integrarea în UE, aceste ţări nu au fost obligate să reglementeze şi restituirea proprietăţilor în cazul şvabilor alungaţi de vechiul regim, susţine Boarov. Rudolf Weiss, preşedinte al Asociaţiei etnicilor germani din localitatea Subotica, situată în nordul Serbiei, atrage atenţia asupra modelului adoptat în Ungaria şi Croaţia, ţări ce nu au exclus posibilitatea retrocedării terenurilor către proprietarii străini. "Dacă Serbia doreşte să adere la UE, va trebui să-şi modifice legislaţia", menţionează Weiss.

Cei care se opun restituirii proprietăţilor invocă un acord încheiat între fostul preşedinte iugoslav Josip Broz Tito şi cancelarul Willy Brandt. Conform documentului, Germania ar fi renunţat la orice pretenţie privind bunurile confiscate de către comuniştii sârbi de la etnicii germani. Dimitrije Boarov pune însă la îndoială existenţa unui asemenea acord.

Rudolf Weiss regretă că unii şvabi au renunţat, între timp, la intenţia de a-şi revendica proprietăţile. În acest sens, preşedintele Asociaţiei etnicilor germani a lansat un apel către compatrioţii săi pe care i-a sfătuit să facă uz de toate mijloacele legale pe care le au la dispoziţie în Serbia, iar la nevoie să se adreseze şi Curţii Europene a Drepturilor Omului. Instanţa de la Straßburg a acordat câştig de cauză mai multor etnici germani emigraţi în condiţii similare din România. Se estimează că valoarea averilor confiscate de la şvabii din Serbia ar fi de până în o sută de milioane de euro.

Autori: Gruhonjic/Dikic, Claudia Ştefan
Redactor:Rodica Binder