1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Autoritățile știu cum s-a furat miliardul de dolari din băncile din Moldova

Autoritățile centrale și organele de anchetă din Republica Moldova cunosc cum și unde s-a scurs 1 miliard de dolari la sfârșitul anului trecut din sistemul bancar al țării.

Grupul de detectivi americani care a investigat furtul secolului de la trei bănci moldovenești a finalizat ancheta și a prezentat rezultatele Guvernului, Băncii Naționale (BNM), Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (CNA) din Republica Moldova.

Raportul companiei americane de detectivi „Kroll Associates UK Limited” rămâne deocamdată secret. Premierul Chiril Gaburici a declarat că raportul companiei americane nu va fi făcut public până când organele de anchetă nu vor finaliza ancheta în acest caz: „Este un raport în baza căruia se va face o anchetă mai serioasă. Va veni momentul când acest raport va fi făcut public şi toţi cetăţenii îl vor cunoaşte”, a spus premierul. „Informația din cadrul acestei anchete este foarte sensibilă și, pentru a nu prejudicia investigațiile ulterioare și ancheta, raportul nu este făcut deocamdată public. Acest lucru nu înseamnă, însă, că la un moment dat, BNM nu va face publică informația”, a spus la rândul său guvernatorul BNM.

Licitație pentru înlăturarea „Kroll”?

Nu se cunosc deocamdată beneficiarii finali ai tranzacțiilor, aceștia urmând a fi identificați în faza a doua a investigației, după ce Banca Națională va organiza o nouă licitație pentru desemnarea companiei internaționale care va continua ancheta și va întreprinde măsuri pentru recuperarea banilor furați. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a dat asigurări că licitația va fi organizată până la sfârșitul lunii mai. „Principalul scop al acestor demersuri va fi colectarea probelor necesare pentru a începe recuperarea activelor. Totodată, aceste acțiuni de investigație, deși foarte complexe și de lungă durată, vor fi foarte utile pentru identificarea beneficiarilor finali ai fondurilor deturnate, concomitent cu asigurarea recuperării activelor", a anunțat banca centrală într-un comunicat de presă.

Compania „Kroll Associates UK Limited” a fost contractată pentru a efectua această investigație în perioada guvernului condus de Iurie Leancă – guvern înlocuit, în februarie 2015, cu votul PLDM, PDM și PCRM, cu actualul guvern, considerat mult mai docil în raport cu puterea politică. Ex-premierul Iurie Leancă a declarat recent că fostul său șef de partid, Vlad Filat, a insistat asupra necesității diminuării pachetului de acțiuni al statului în Banca de Economii: „Când am devenit prim-ministru, m-am bazat pe înțelegerea unor specialiști despre situația care exista în Banca de Economii și vreau să vă mărturisesc că acest subiect l-am discutat detaliat cu predecesorul meu Vlad Filat. Iată analiza lui a fost că e nevoie de mers pe calea cedării acțiunilor statului fiindcă breșa care apăruse în Banca de Economii era destul de mare și recomandarea a fost să mergem pe calea diminuării pachetului. Eu, venit nou în funcție, fără cunoștințe detaliate în acest domeniu, nu m-am opus”, a menționat Leancă. Mai mult, el a recunoscut că, la recomandarea BNM, a semnat o „decizie secretă” (de creditare, din rezerva BNM, a celor trei bănci cu probleme – n.n.) „pentru a salva depunerile oamenilor, nu pentru a salva băncile lui Shor”, a explicat ex-premierul Iurie Leancă. Numai că, potrivit presei, și acești bani s-au scurs din cele trei bănci în offshoruri.

Ce a constatat „Kroll”?

Rezultatele investigațiilor preliminare ale companiei „Kroll” indică faptul că „în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat și ascuns pentru preluarea controlului asupra Băncii de Economii, Băncii Sociale şi a Unibank”. Ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacțiilor, a fost maximizat volumul de credite acordate.În consecință, a avut loc deteriorarea bruscă a situației financiare a acestor trei bănci, înregistrându-se creanțe și credite dubioase în mărime de 13,3 miliarde de lei moldovenești (în ziua tranzacțiilor dubioase (26 noiembrie 2014) 1 USD = 15.02 lei – n.n.)”, se arată în comunicatul BNM.

Raportul detectivilor americani a fost analizat miercuri la o ședință secretă a Guvernului de la Chișinău. La finalul acesteia, guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a declarat că în raportul realizat de „Kroll” apar mai multe nume de persoane fizice și juridice din diferite țări, fără a li se aduce, însă, vreo acuzație – aceasta fiind atribuția organelor de anchetă care, de asemenea, au primit raportul. „Acest grup de persoane poate fi împărțit în câteva categorii: acționari, manageri, administratori și fondatori ai acestor bănci, care au luat credite extrem de mari”, a menționat Drăguțanu.

„Credite desenate”

Unii experți în economie presupun însă că, în realitate, ar putea fi vorba doar de niște „credite desenate” - care au existat doar pe hârtie. „Cel mai probabil, au fost doar nişte artificii contabile, iar de bani reali nici vorbă”, susține economistul Victor Ciobanu. Reprezentanții societății civile au cerut publicarea raportului „Kroll”. „Raportul nu poate fi secretizat. Banii plătiți de Guvern pentru investigaţia internațională sunt bani publici. Respectiv, documentul trebuie să fie făcut public. Probabil acum ei (guvernanții – n.n.) vor încerca pur şi simplu să minimizeze importanţa raportului acestei companii”, crede analistul politic Alexei Tulbure. „Cred că există un grup de oameni care a gândit, a pus la cale schema, a realizat-o, beneficiază de rezultatele acestei scheme şi acum încearcă să ascundă iţele. „Kroll” este o instituţie occidentală şi priviţi câtă panică a creat. Ei (cei vizați în raportul Kroll – n.n.) s-au ghemuit de frică”, a menționat la rândul său șeful Centrului „Politicon”, Anatol Ţăranu.

Anterior, fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a menţionat că situaţia deplorabilă în care se află astăzi Banca de Economii (bancă ce aparține statului) se trage din anul 2011, de la preluarea frauduloasă a pachetului de 18,5% de acţiuni de la doi oameni de afaceri. Situaţia s-a agravat după ce noua conducere a băncii a acordat credite neperformante în valoare de peste 1,3 miliarde de lei moldovenești. Ulterior, din cauza managementului defectuos, statul a fost nevoit să cedeze pachetul majoritar la BEM, iar omul de afaceri Ilan Shor a fost numit preşedinte al Consiliului de Administrare al instituţiei. La sfârşitul anului trecut, Banca Naţională a anunţat că a plasat sub administrare specială Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, după ce a descoperit mai multe tranzacţii dubioase operate de cele trei instituţii bancare.

Investițiile străine și „ororile din justiție”- incompatibile!

Ex-premierul moldovean Ion Sturza a reacționat la puținele detalii din raportul „Kroll” apărute în presă. Potrivit lui, „să jefuiești propriul popor, și așa sărăcit și umilit de istorie și de guvernanții din toate timpurile, este culmea cinismului și a nesimțirii! Nu putem găsi un exemplu mai ticălos în istoria omenirii. Dacă „cineva” în Moldova ar avea măcar un pic de bun simț și de demnitate, ar șterge putina și nu ar mai sfida lumea cu declarații „politice” și poze glamour din mijlocul oceanelor”, a menționat Ion Sturza, lăsând să se înțeleagă că se referă la un anume personaj politic autohton.

Pe de altă parte, şeful Secţiei Politice din cadrul Delegaţiei UE în Moldova, Wicher Slagter, susține că „investitorii străini vor ocoli Moldova atât timp cât vor avea percepţia că climatul de afaceri nu este atractiv. În Moldova realitatea nu întotdeauna corespunde regulilor. Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă climatul de afaceri din Republica Moldova este existenţa unui sistem judiciar care nu întotdeauna este eficient şi obiectiv. Cu toţii cunoaştem ororile care se întâmplă în instanţele judecătoreşti”, a conchis Wicher Slagter.