1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Austria încearcă să învie Constituţia Europeană

Proiectul Constituţiei europene a suferit o mare înfrângere în 2005. Deşi mulţi euro-sceptici au considerat că legea fundamentală a Uniunii Europene a eşuat după referendumurile organizate în Franţa şi Olanda, actuala preşedinţie semestrială a Uniunii, Austria, susţine contrariul.

Uniunea Europeană nu va mai putea funcţiona în lipsa legii fundamentale

Uniunea Europeană nu va mai putea funcţiona în lipsa legii fundamentale

Este constituţia europeană un proiect eşuat? Ce se întâmplă cu proiectul legii fundamentale a Uniunii Europene ratificat de 14 state dar respins la referendumurile din Franţa şi Olanda? Preşedintele francez, Jacques Chirac a declarat în această săptămână că este dispus să reîsufleţească doar anumite părţi de bază ale Constituţiei, în timp ce şeful diplomaţiei olandeze, Bernhard Bot, consideră că nu este suficient. În aceste condiţii proiectul constituţiei europene este mort. Şeful preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene, cancelarul austriac Wolfgang Schüssel, nu este însă de acord cu această idee. "Constituţia nu este moartă!", a precizat răspicat Schüssel. Austria şi-a propus ca până în iunie să găsească o soluţie la criză. Constituţia ar trebui să creeze noi instituţii şi o nouă procedură de vot în cadrul Europei extinse.

Actualul proiect este cel mai bun compromis ce poate fi obţinut momentan, opinează şeful comisiei pentru afaceri constituţionale a Parlamentului european, Jo Leinen: „Nu văd ce noi negocieri ar putea fi făcute. Timp de patru ani s-a negociat intens, iar cei care vor mai mult, vor primi mai puţin decât ceea ce au în prezent. “ Jo Leinen, la fel ca şi majoritatea euro-parlamentarilor nu s-a exprimat pentru modificarea textului Constituţiei, ci aducerea unor amendamente cu privire rolul socio-politic al Europei pentru a eliminarea temerilor: „Este o rezolvare elegantă, întrucât nu trebuie să renunţăm la compromisul deja făcut, ci să aducem lămuriri suplimentare, clarificări, cu aceeaşi valoare juridică precum Constituţia. Consider că este drumul potrivit pe care l-am urmat cu succes chiar şi când danezii s-au opus Tratatului de Maastricht “.

Şi cancelarul german, Angela Merkel a sugerat această variantă. Intersant este de aflat dacă aceasta îi va mulţumi pe francezi şi pe olandezi. Deciziile în privinţa Constituţiei Europene vor fi luat probabil în 2007, după alegerile din cele două state. Ratificarea proiectului, ce a trecut deja de Parlamentul german, nu este la fel de sigură în ţări precum Danemarca sau Marea Britanie. Expertul în probleme conmstituţionale al Parlamentului European, Jo Linen, avertizează că fără această Constituţie, care va aduce mai multă democraţie şi transparenţă, Uniunea nu va mai putea funcţiona pe termen mediu: „Dacă nu vom obţine acordul asupra Constituţiei, nu va mai fi posibilă extinderea. România şi Bulgaria vor fi ultimele ţări care aderă, în baza contractului de la Nisa. Iar aderarea Croaţiei şi Macedoniei va deveni extrem de dificilă “.

Săptămâna viitoare Parlamentul European se va pronunţa în privinţa crizei constituţionale. Pe de altă parte, propunerea Franţei de formare a unui nucleu de state europene care să coopereze mai îndeaproape, este respinsă atât de preşedintele Comsiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, cât şi de şeful conservatorilor din legisltaivul european, Hans-Gert Pöttering. El afirmă că începerea formării unor grupuri de lucru constituite doar din câteva state europene ar contribui la divizarea Uniunii. O atitudine similară a fost adoptată şi de guvernul german.

  • Data 13.01.2006
  • Autoare/Autor Bernd Riegert/Bogdan Bighiu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Qh
  • Data 13.01.2006
  • Autoare/Autor Bernd Riegert/Bogdan Bighiu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Qh