1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Au trecut cinci decenii de la criza rachetelor din Cuba

Nicicând nu mai fuseseră marile puteri atomice, SUA şi Rusia, mai aproape de un conflict nuclear. O decizie greşită a lui Kennedy sau a liderului sovietic Nikita Hruşciov ar fi putut declanşa o catastrofă atomică.

Aşa-numita criză a rachetelor din Cuba a început la 14 octombrie 1962, când avioane-spion americane au descoperit rachete şi trupe ruseşti aflate Cuba.

Oficialii din Pentagon au reacţionat stupefiaţi. Uniunea Sovietică transportase în Cuba 36 de rachete nucleare cu rază medie de acţiune. Pentru prima oară în istoria ţării lor, americanii aflau că se confruntă cu o reală ameninţare nucleară.

Rachetele americane din Turcia erau de multă vreme privite cu atenţie sporită de Hruşciov, care, prin ducerea de rachete atomice în Cuba, voia să-i forţeze mâna mai puţin experimentatului preşedinte american John F. Kennedy. La 22 octombrie 1962, într-un discurs televizat, liderul de la Casa Albă îi cerea lui Hruşciov să retragă rachetele sovietice din Cuba, transmiţându-i acestuia că încă mai are timp să evite "distrugerea lumii".

Reacţie americană

John F Kennedy 1961

John F Kennedy

Pentru a se asigura că nu vorbeşte în van, Kennedy a anunţat impunerea în jurul Cubei a unei blocade marine stricte, care viza vasele cu armanent la bord. Două zile mai târziu, când blocada a intrat oficial în vigoare, întreaga lume privea cu maximă îngrijorare desfăşurarea evenimentelor. Nu puţini au fost cei care se temeau că asistau la debutul unui al treilea război mondial, cu atât mai mult cu cât armata americană se afla în alertă maximă, rachetele sale intercontinentale fiind gata de a fi lansate în orice moment.

Teama avea reverberaţii inclusiv la Berlin, unde cancelarul de la acea vreme, Konrad Adenauer, ştia prea bine că o confruntare între cele două mari puteri nucleare ar fi aruncat Germania în război. Annelise Poppinga, fosta secretară a cancelarului Adenauer, spune că în acele momente multă lume simţea pur şi simplu că trăieşte ultimele zile ale omenirii. "Situaţia era deschisă oricărui deznodământ", îşi aminteşte Poppinga.

Nikita Sergejewitsch Chruschtschow 1960

Nikita Hruşciov

În ziua de 25 octombrie confruntarea părea imposibil de evitat, două vase sovietice ignorând pur şi simplu blocada americană. Pentru a rămâne credibil, Kennedy trebuia să acţioneze. Numai că vasele ruseşti s-au retras înainte ca americanii să lanseze primele torpile. Gestul sovieticilor a determinat presa americană a vremii să vorbească imediat despre "retragerea ruşilor la Moscova datorită presiunii exercitate de America".

Populaţia americană nu află însă că fratele preşedintelui american, Bobby Kennedy, asigurase partea rusă, în cadrul unor discuţii secrete, că Statele Unite îşi vor retrage la rândul lor arsenalul de rachete din Turcia. Însă nu imediat şi doar dacă gestul americanilor rămâne secret.

Hruşciov a acceptat înţelegerea, criza rachetelor din Cuba încheindu-se la 28 octombrie 1962. Kennedy şi Hruşciov au decis crearea unei linii telefonice de criză între conducerile celor două state pentru a comunica direct în cazuri excepţionale.