1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Atomul francez s-ar putea încinge înaintea alegerilor prezidenţiale

Cât de prietenoasă este energia nucleară folosită în scopuri paşnice? Catastrofa de la Fukushima a demonstrat că atomul e, totuşi, greu de stăpânit. Germania pare să fi înţeles riscurile acestei tehnologii. Dar Franţa?

default

Aproape 80% din necesarul energetic al Franţei este asigurat din surse nucleare. Industria de resort este una dintre cele mai influente, în Hexagon, şi domină piaţa exporturilor. Un consens naţional, existent până în prezent între populaţie, industrie, presă şi lumea politică, pare a suferi de fisuri, în vremea din urmă, scursă după accidentul nuclear de la Fukushima şi inflamarea dezbaterii publice în mai multe state europene, mai cu seamă în Germania.

Un tabu stă să se prăbuşească

Preşedintele Nicolas Sarkozy a promis, de curând, un miliard de euro, în special pentru centralele din generaţia a patra. Şeful statului a mai vorbit, atunci, şi despre investiţii în cercetare, pentru noi standarde de securitate - cu fonduri obţinute chiar din sectorul nuclear-energetic. Pentru Sarkozy, aşadar, centralele atomice au viitor în Franţa.

E o părere destul de singulară în Franţa, explică Yves Marignac, de la World Information Service Energy: "Restul partidelor, cu excepţia conservatorilor, au semnalat schimbări în abordarea subiectului - de la o retragere pe termen lung până la reducerea consumului casnic de curent din surse atomice".

Frankreich Sarkozy Atomtechnologie EPR

Atitudinea aceasta, fie ea mai blândă, fie mai fermă, este, subliniază Marignac, o premieră pentru Franţa, ţară în care, de 50 de ani, energia atomică este prioritate naţională fără drept de contestare. Şi, dintr-o dată, există - ipotetic, vorbind - posibilitatea constituirii unei majorităţi parlamentare dispuse la a urma exemplul german, ţară care s-a angajat să renunţe la centralele nucleară până în 2022.

Aceasta, în condiţiile în care au apărut sondaje din care reiese că până la 77% dintre francezi chiar doresc o retragere progresivă. Posibil să fi contat şi declaraţia făcută, la trei săptămâni după Fukushima, de Andre-Claude Lacoste, administratorul-şef al industriei franceze de resort, care nu excludea riscul unei catastrofe similare celei din Japonia.

Minciuni de stat?

Cea mai veche centrală din Franţa este la Fessenheim, în apropierea graniţelor cu Elveţia şi Germania. Un tsunami este exclus - dar la nici 60 de kilometri distanţă, la Basel, au fost consemnate mişcări seismice. Pe acest argument a marşat primarul din învecinatul Strasbourg, Roland Ries, când şi-a şocat conaţionalii solicitând închiderea centralei de la Fessenheim. Aşa ceva nu se mai auzise, până atunci, în lumea politică franceză.

Conform ziarului parizian Le Monde, la construcţia a ceea ce se doreşte a fi cel mai sigur reactor francez cu apă grea au fost camuflate accidente de muncă. Când standardele sunt aşa de scump vândute - şi, a propos, intenţionează să devină un şlagăr de export al Franţei - nu e de mirare că se ascunde adevărul ce deteriorează imaginea de campion.

Cu alegerile prezidenţiale programate pentru primăvara lui 2012, energia atomică se va încinge în Franţa - cel puţin în dezbateri. Atât în ce priveşte centralele nucleare, cât şi în privinţa deşeurilor radioactive, pe care Franţa încă nu ştie prea bine unde să le mai depoziteze.

Autor: Suzanne Krause (Paris) / Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu