1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Atitudinea Germaniei faţă de criza din Qatar

Blocada împotriva Emiratului Qatar pune Germania într-o situaţie delicată. Noua criză din Golful Persic conţine şi riscuri pentru întreprinderile germane.

Imaginile creează încă efecte, deşi sunt vechi de câteva zile. Ministrul de Externe german, Sigmar Gabriel, pare cumva chinuit în faţa unui raft cu volume vechi din Biblioteca Herzog-August a oraşului Wolfenbüttel. El a vorbit despre înţelegere, despre drama lui Lessing "Nathan Înţeleptul" care a fost scrisă acolo. O piesă despre dialog dincolo de graniţe rigide, în care nu este vorba despre rău şi bine, ci despre posibilitatea comuniunii. "Acum a sosit ceasul diplomaţiei", a subliniat Gabriel.

Oaspetele şi interlocutorul său a fost Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, ministrul de Externe al Qatarului. Acesta se confruntă în prezent cu mari dificultăţi şi nu poate dialoga cu vecinii săi, decând aceştia, la iniţiativa Arabiei Saudite, şi-au închis graniţele cu emiratul. Pretextul măsurii este postulatul sprijin oferit de Qatar unor organizaţii teroriste. Efectele blocadei pot fi devastatoare. Gabriel se teme chiar de izbucnirea unui război. De aceea mimica sa a fost probabil atât de împietrită. În plus, în acest conflict este greu să deosebeşti binele de rău.

"Trebuie să găsim soluţii în special privind blocada maritimă şi aeriană", a declarat Gabriel, adresându-se părţilor implicate în conflict. Există voci în Germania care nu doresc ca ministrul de Externe să ia atât de explicit apărarea Qatarului. Dar Gabriel are motive s-o facă.

Intermediarul german şi interesele sale

"Ministerul german de Externe cultivă dialogul de multă vreme în regiune. Chiar şi cu organizaţii neteroriste, aflate în dizgraţie la nivel internaţional", a evidenţiat Ulrike Freitag, directoarea Centrului Orientul Modern (ZMO). Vizita precipitată a lui Al Thani în Germania, ca şi vizitele preşedintelui egiptean Abdel Fattah Al Sisi şi a ministrului de Externe din Arabia Saudită, Adel Al Jubeir, demonstrează că guvernul de la Berlin este un interlocutor important, chiar dacă, după cum a subliniat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, nu intenţionează să-şi asume rolul de mediator.

Dar Berlinul face tot ce este posibil. "Există investiţii mari făcute de Arabia Saudită şi Qatar în Germania şi nu poate exista interes pentru o confruntare şi în Europa între cele două părţi", a explicat Freitag. De aceea Germania trebuie să fie nepărtinitoare.

Bani qatarioţi în Germania

Mai ales banii originari din Qatar investiţi în companii germane sunt subiectul unor speculaţii complexe. Pot fi ei folosiţi pentru obţinerea abandonării planificatei fabrici Siemens în Arabia Saudită? Ce valoare tactică pot avea acţiunile qatariote la Deutsche Bank? În plus, din Consiliul de Administraţie al Volkswagen fac parte şi doi qatarioţi.  Ce s-ar întâmpla dacă emiratul şi-ar retrage banii din Germania, silit fiind de blocadă s-o facă? Şi ce înseamnă acest capital străin pentru germani, dacă se adoptă la nivel internaţional poziţia că terorismul este sprijinit de Qatar?

Firmele germane nu sunt prea comunicative când vine vorba de investitorii arabi. "Nu comentăm pe acest subiect", a afirmat Deutsche Bank. Dar investitorul de stat din Qatar, QTA, deţine nouă la sută din acţiunile băncii. La rândul său, concernul VW a comunicat: "Monitorizăm evoluţia actuală şi sperăm într-o rapidă soluţionare a conflictului". 17 la sută din acţiunile fabricantului de automobile menţionat se află în portofoliul Qatarului.

Economia germană este în poziţie de aşteptare şi îşi derulează aproape nestingherită afacerile curente în Golful Persic. "Cred că riscurile cu care companiile implicate se confruntă sunt de fapt reduse", a declarat Martin Klein, profesor de relaţii economice internaţionale la Universitatea din Halle. În opinia sa, Qatarul nu are interes politic sau economic pentru a-şi modifica investiţiile. Banii emiratului ar deveni un dezavantaj pentru VW, Deutsche Bank şi ceilalţi doar dacă ar exista un embargo şi o rezoluţie ONU aferentă. Ori, aşa ceva nu este de aşteptat, a conchis  Klein.

Autor: Heiner Kiesel / ial