1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Atentatul terorist, bariera de securitate şi Curtea de la Haga




Cel puţin 7 persoane au fost asasinate duminică dimineaţa, de un terorist palestinian, care s-a aruncat în aer în vestul Ierusalimului, în aşa- numita "Colonie germană", la bordul unui mijloc de transport în comun înţesat cu navetişti. Autobuzul îi transporta pe oameni la slujbe, la începutul săptămînii de lucru israeliene. Alte peste 60 de persoane au suferit răni, în parte foarte grave, cel puţin 10 oameni aflîndu-se imediat după atacul terorist, în stare critică, sau foarte serioasă.

Deşi conducerea palestiniană s-a grăbit să condamne atentatul, brigăzile Al Aksa, aparţinînd de organizaţia Fatah a preşedintelui palestinian Arafat, şi-au asumat responsabilitatea pentru această operaţiune teroristă. Conform serviciilor secrete israeliene, autorităţile recepţionaseră peste 50 de avertismente legate de posibile acte de terorare, însă nici unul vizînd direct Ierusalimul. Dar oficialităţile israeliene au subliniat că aparentul calm al ultimelor săptămîni fusese, ca şi în trecut înşelător, devreme ce diversele grupări extremiste palestiniene şi-au continuat fără hiat eforturile de a comite atentate împotriva populaţiei civile a statului evreu. Potrivit relatărilor de la faţa locului, bombei pe care o purta asupra sa teroristul i se adăugase un agent organic fosforic, menit să accentueze efectul destructiv al exoploziei.

Serviciile de securitate israeliene au relevat de altfel în repetate rînduri, că au reuşit să dejoace, între altele graţie barierei de securitate, numeroase tentative teroriste. Or, în mod semnificativ, atentatul comis duminică în Oraşul Sfînt s-a produs cu doar o zi înaintea amorsării controversatelor deliberări ale Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. La insistenţele Adunării Generale a ONU, care este dominată de statele arabe, islamice şi nealiniate, Curtea fusese chemată să dezbată legalitatea barierei de securitate create de israelieni de-a lungul ţinuturilor de pe malul apusean al Iordanului, tocmai spre a împiedica infiltrarea pe teritoriul statului evreu a "bombelor umane" palestiniene. In consens cu Adunarea Generală ONU, care a condamnat "zidul" încă înaintea deliberărilor de la Haga, palestinienii califică bariera drept "un zid al apartheidului", iar teroriştii care au revendicat atentatul de duminică au şi afirmat că zidul ar fi unul "nazist".

După aruncarea în aer a pasagerilor de la Ierusalim reacţia, cu totul firească, a oficialităţilor israeliene nu s-a lăsat aşteptată. Ministrul israelian al justiţiei, Iosif "Tommy" Lapid a reliefat că atentatul demonstrează odată în plus stringenţa construcţiei zidului antiterorist, care, dacă ar fi fost completat la timp, în jurul Ierusalimului, ar fi împiedicat această ultimă baie de sînge. Pe banca acuzării, la Curtea Internaţională de la Haga ar trebui să ia loc terorismul palestinian, şi nu zidul antiterorist, a reliefat Lapid. Aceiaşi poziţie a exprimat-o şi un congresman american aflat la Ierusalim, care şi-a manifestat uimirea că la Haga, Curtea de Justiţie dezbate nu terorismul îndreptat împotriva unor civili, ci măsurile adoptate spre a-i proteja pe oameni de asemenea crime.

Deşi SUA, ca şi ţările europene au criticat cursul barierei, temîndu-se că Israelul anexează de facto, prin intermediul ei, teritorii palestiniene, atît americanii cît şi ruşii, australienii şi europenii au respins abordarea problemei zidului de către Curtea de Justiţie de la Haga. In consens cu opinia israeliană, care contestă competenţa Curţii, în această chestiune, SUA şi alte 30 de ţări occidentale, precum şi Rusia au subliniat că problema barierei este una juridică şi nu politică, fiind ca atare necesar şi normal ca de rezolvarea ei să se ocupe instanţe politice şi nu judiciare.

E evident că atentatul de la Ierusalim va întări poziţia statelor opunindu-se audierilor de la Haga, care încep luni; audieri ce ameninţă să zdruncine serios credibilitatea şi legitimitatea unei Curţi de Justiţie contestate încă înaintea înfiinţării ei, bunăoară de către SUA, tocmai pe motivul vulnerabilităţii ei la influenţe şi presiuni politice cît se poate de nepotrivite unui instanţe judecătoreşti.
  • Data 22.02.2004
  • Autoare/Autor de Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1jd
  • Data 22.02.2004
  • Autoare/Autor de Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1jd