1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Atentatele de la Paris modifică agenda G20

În cadrul reuniunii la vârf a principalilor lideri ai lumii nu se mai discută duminică despre măsuri de creştere economică ci despre răspunsuri politice comune după atentatele de la Paris.

Gazda reuniunii la vârf a G20, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, prevăzuse iniţial ca temele combaterea terorismului şi războiul din Siria să fie dezbătute în cadrul cinei oficiale. Dar, după seria de atacuri executate la Paris de terorişti ai Statului Islamic, aceste subiecte vor domina întreaga reuniune a liderilor principalelor state industrializate şi emergente şi vor figura oficial pe agenda şedinţei de lucru.

Şeful statului turc a condamnat vehement atentatele din capitala Franţei şi a cerut un consens internaţional pentru acţiuni împotriva teroriştilor. "Terorismul nu cunoaşte religie, nu cunoaşte patrie, nici naţiune şi nici rasă", a declarat Erdogan. Vechea logică, potrivit căreia teroristul meu este bun şi teroristul tău este rău trebuie abandonată, a adăugat liderul de la Ankara. Incontestabil este faptul că toate statele membre ale G20 condamnă Statul Islamic ca pe o armată a terorii. Care nu a comis doar atentate în Franţa, ci a aruncat aparent în aer şi un avion rusesc de pasageri.

Diplomaţii aflaţi în staţiunea Antalya, unde se desgfăşoară reuniunea, speră că preşedintele SUA, Barack Obama, şi omologul său rus, Vladimir Putin, vor folosi ocazia pentru a conveni o strategie comună de combatere a SI şi de încetare a războiului din Siria. Până în prezent, nu este planificată o întâlnire a celor doi preşedinţi în marja reuniunii G20.

Ce se va întâmpla în Siria?

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi-a contramandat participarea la summit ca urmare a atentatelor teroriste din Paris. Ţările G20 îl vor asigura de solidaritatea şi sprijinul lor. Dar nu se ştie dacă vor fi şi ele dispuse să declare "război" Statului Islamic. Diplomaţii aşteaptă însă discuţii despre o înteţire a atacurilor coaliţiei internaţionale împotriva poziţiilor SI din Siria şi Irak.

SUA şi Rusia s-au situat până acum pe poziţii antagonice în privinţa Siriei. Moscova îl sprijină pe preşedintele sirian Bashar al Assad, care este privit de SUA şi de state europene ca principal responsabil pentru izbucnirea războiului civil. Nu este deloc sigur că se va reuşi depăşirea acestui impas, în aşa fel încât SI să fie combătut în comun iar deciziile în chestiunea Assad să fie amânate.

"Zona roşie" pentru şefii de stat şi de guvern

Măsurile de securitate luate de autorităţile turce la locul de desfăşurare a reuniunii, şi aşa extrem de severe, au mai fost întărite o dată. "Zona roşie" în care se află hotelurile de lux în care sunt cazate delegaţiile poate fi asemuită cu o fortăreaţă. Până la 12.000 de poliţişti turci păzesc acel perimetru de la ţărmul Mării Mediterane. În hoteluri vor fi cazaţi şefii de stat şi de guvern ai principalelor 20 de state ale lumii. Numai unul va face excepţie: Preşedintele SUA, Barack Obama, care va dormi la bordul unei nave de război americane, ancorată în golful Antalya. La nevoie, vasul poate oferi inclusiv protecţie antirachetă. Decizia a fost luată fiindcă Secret Service consideră situaţia din Turcia nesigură. Nu trebuie uitat că Turcia a fost zguduită în octombrie de un atentat terorist, executat, potrivit guvernului de la Ankara, fie de SI, fie de terorişti kurzi. În urmă cu doar câteva zile, în Antalya au fost arestaţi 20 de susţinători ai Statului Islamic.

"Circul G20" este costisitor

Grupul celor 20 a luat fiinţă în 2008. De atunci a devenit un aparat uriaş, dotat cu nenumărate echipe de experţi care se reunesc în nenumărate şedinţe preliminare. Costurile enorme ale "Circului G20" se justifică însă, crede politologul Tristen Naylor, care se ocupă de G20 în cadrul Universităţii Oxford. "Este, într-adevăr, uluitor de scump. Dar numai cu asemenea eforturi se poate organiza o cooperare eficientă la nivel global", consideră el.

Iniţial, reprezentanţii principalelor ţări industrializate şi emergente s-au ocupat în 2008 şi 2009 de urmările crizei financiare. Tema predilectă era economia. Acum însă, situaţia s-a schimbat. În ultimul an, agenda a fost dominată de conflictul din Ucraina, acum a venit rândul războiului din Siria.

Mediator între SUA şi Rusia

Turcia, care găzduieşte ea însăşi două milioane de refugiaţi din Siria, va încerca să medieze între Obama şi Putin în chestiunea Siriei, consideră politologul turc Tarik Oguzlu. "Nu sunt foarte optimist că Turcia va reuşi să opereze o apropiere între Rusia şi SUA în chestiunea Siriei, fiindcă falia ce separă cele două ţări este adâncă. Este însă interesant că, în prezent, Rusia şi nu America face presiuni pentru o rezolvare rapidă". Iar guvernul turc se bucură că implicarea Rusiei în războiul din Siria produce mişcare în acest dosar, a adăugat expertul, fiindcă sprijinul american de care beneficiază kurzii din nordul Siriei este un ghimpe în ochii Turciei. Armata turcă îi combate pe rebelii kurzi din Siria, iar infanteriştii turci sunt în prezent singurele trupe terestre care combat eficient miliţiile teroriste ale SI, a mai evidenţiat pentru DW Oguzlu.

Uniunea Europeană, care este, pe lângă 19 state, membrul cu numărul 20 al grupului select, va aborda cu siguranţă tema refugiaţilor. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a convocat o conferinţă de presă înaintea începerii oficiale a reuniunii, tocmai din dorinţa de a lansa discuţii pe această temă. Există însă ţări, între care China, care consideră chestiunea refugiaţilor o problemă regională cu care se confruntă europenii şi nu una globală, aflată în responsabilitatea G20. "Pe lângă Republica Populară există o întreagă serie de state care nu au interes să se discute despre refugiaţi, fiindcă urmăresc o agendă politică total diferită, dacă ne gândim, de exemplu, la Arabia Saudită", a explicat Tristen Naylor.

Agenda economică

G20 va lua decizii concrete în domeniul politicii fiscale. O iniţiativă de îngrădire a practicii concernelor multinaţionale de eludare a fiscului va fi în continuare perfecţionată. Iniţiativa, intitulată "BEPS", ar putea aduce la bugetele statelor încasări fiscale suplimentare în valoare de 100 până la 240 de miliarde de dolari. Planul de acţiune în 15 puncte ar putea intra în vigoare în 2017 sau, cel mai târziu, în 2018.