1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au schimbat lumea - o cronică a ultimilor opt ani

Atacurile teroriste asupra turnurilor Word Trade Center din New York, de la 11 septembrie 2001, au avut urmări grave asupra politicii interne şi externe a Statelor Unite

Opt ani de la atentatele din New York de la 11 septembrie 2001

Opt ani de la atentatele din New York de la 11 septembrie 2001

Michael B. Dudley are 40 de ani şi locuieşte la New York. La 11 septembrie 2001, Dudley lucra grafician la etajul 60 al Turnului Sud al Word Trade Center. Evenimentele din acea zi l-au marcat pentru toată viaţa.

"Şi astăzi mai am coşmaruri. Mai puţine decât imediat după atacuri dar la câteva luni odată tot mai visez despre atentate", mărturiseşte Dudley.

Atacul terorist de la 11 septembrie nu a schimbat numai viaţa newyorkezilor ci întreaga lume, Statele Unite pornind în lupta anti-teroristă pe o cale controversată. Să enumerăm cronologic.

20 septembrie 2001: Războiul din Afganistan

Primul pas: invazia în Afganistan

Primul pas: invazia în Afganistan

Preşedintele american George W. Bush dă ultimatum regimului taliban de la Kabul, cerând predarea liderului terorist Osama bin Laden. În acelaşi timp, şeful de atunci al Casei Albe a cerut Guvernului de la Kabul închiderea taberelor de antrenament ale grupării teroriste Al Qaida. Talibanii oferă, în schimb, doar judecarea lui bin Laden - de către un tribunal islamic. Ca urmare, Statele Unite şi Marea Britanie încep bombardarea Afganistanului.

"La ordinul meu, aviaţia americană a început bombardamentele atât asupra taberelor de antrenament Al Qaida cât şi asupra bazelor militare talibane", anunţa George Bush, la acea dată.

Ofensiva terestră din Afganistan a fost purtată de Statele Unite şi forţele aliate. La 12 noiembrie, talibanii fug din Kabul. Câte victime au fost înregistrate în timpul conflictului armat şi în perioada care a urmat acestuia nu se ştie cu exactitate.

25 octombrie 2001: Patriot Act

Congresul american aprobă Patriot Act. Documentul permite îngrădirea temporară a drepturilor cetăţenilor. Printre altele, bibliotecile sunt obligate, prin lege, să transmită autorităţilor informaţii detaliate despre împrumuturile de cărţi sau cercetările online ale vizitatorilor. În plus, accesul în Statele Unite se face numai în baza unui paşaport imposibil de falsificat. Toţi suspecţii de terorism care nu sunt cetăţeni ai Statelor Unite pot fi puşi sub arest pe timp nelimitat.

La trei ani după aprobarea în Congres a Patriot Act, senatorul american Patrik Leahy vorbeşte despre o "ruşine pentru Statele Unite": "Trebuie să punem capăt acestor practici care prevăd spionarea americanilor de către alţi americani. Nu pot să cred că astfel de lucruri se întâmplă într-o ţară liberă şi democratică".

11 ianuarie 2002: Închisoarea din Guantanamo

Deţinuţii din Guantanamo nu sunt prizonieri de război - susţinea preşedintele Bush

Deţinuţii din Guantanamo nu sunt prizonieri de război - susţinea preşedintele Bush

La ordinul preşedintelui George W. Bush, armata americană deschide închisoarea din Guantanamo, în Cuba, unde urmează a fi încarceraţi toţi suspecţii de terorism. Din anul 2002 şi până astăzi, la Guantanamo au fost încarceraţi peste 1000 de suspecţi din 40 de ţări, fără ca aceştia să fie consideraţi în mod oficial deţinuţi de război şi fără a li se respecta drepturile internaţionale convenite pentru asemenea situaţii.

"În primul rând: deţinuţii nu vor fi trataţi ca prizonieri de război. Ei sunt luptători duşmani. În al doilea rând: ei vor fi trataţi uman", promitea preşedintele Bush.

De la înfiinţarea închisorii din Guantanamo până astăzi, autorităţile americane au fost în repetate ori acuzate că fac uz de tortură în interogarea deţinuţilor din Cuba.

1 iunie 2002: Doctrina Bush

La întâi iunie 2002, preşedintele Bush prezenta, într-un discurs ţinut în faţa cadeţilor academiei militare de la Westpoint, punctele principale ale unei doctrine controversate. Printre altele, documentul permite Statelor Unite să declanşeze formalităţile de război împotriva acelor regimuri considerate a fi un pericol pentru securitatea Americii. În plus, doctrina prevede susţinerea procesului de democratizare a statelor din Orientul Apropiat, în vederea combaterii terorismului, dar şi apărarea unilaterală a intereselor americane.

20 martie 2003: Invazia din Irak

Ultimul act: războiul din Irak

Ultimul act: războiul din Irak

Regimul de la Bagdad, condus de Saddam Hussein, este declarat de Administraţia de la Wshington a fi un pericol pentru Statele Unite. Potrivit preşedintelui Bush, Irakul punea la dispoziţia grupărilor teroriste arme chimice. Ca atare, Casa Albă a solicitat Naţiunilor Unite aprobarea unui atac armat în Irak.

Susţinute de o "coaliţie a ţărilor voluntare", Statele Unite invadează Irakul la 20 martie 2003. Oficial, conflictul armat se încheie la 1 mai, în acelaşi an. În realitate, ţara s-a prăbuşit într-o criză fără precedent, chiar dacă preşedintele american nu a obosit să repete: "Misiunea noastră în Irak este nobilă şi necesară. Niciun act criminal nu va schimba hotărârea noastră şi nici nu va schimba destinul. Trebuie să ne facem treaba."

Autori: Daniel Scheschkewitz/Maria Pascu
Redactor: Cristian Ştefănescu

Vă mai recomandăm