Atentate teroriste în Europa

În decurs de cinci zile, au fost comise mai multe atentate la Istanbul de către terorişti islamişti. 58 de oameni şi-au pierdut viaţa, alţi peste 600 fiind răniţi. Pe 15.11. au explodat două bombe în faţa unei sinagogi, în care se aflau numeroşi credincioşi. Pe 20.11, făptaşii au comis alte două atentate asupra unei bănci şi a Consulatului Marii Britanii. Teroriştii au fost condamnaţi în 2007.

Cel mai grav atentat terorist din istoria Spaniei s-a soldat cu moartea a 191 de persoane şi rănirea altor peste 1800. Pe 11 martie au explodat mai multe bombe în patru trenuri diferite, şi într-o staţie de metrou. Făptaşii au fost condamnaţi la 43.000 ani de închisoare. O cifră simbolică. În realitate vor fi închişi cel mult 40 de ani.

La oră de vârf, pe 7 iulie 2005, patru atentatori sinucigaşi s-au aruncat în aer aproape simultan în capitala Marii Britanii. Trei dintre aceştia în metrouri, al patrulea într-un autobuz. 52 de persoane au fost ucise, alături de cei patru făptaşi. A fost cel mai grav atac islamist din istoria ţării.

Pe 30.9. cotidianul danez "Jyllands-Posten" a publicat 12 caricaturi înfăţişându-l pe profetul Mahomed, între altele cu o bombă în chip de turban. Acestea au stârnit un val de proteste în lumea musulmană. Asupra sediului "Jyllands-Posten" au avut loc tentative de atentat. După sângerosul atac asupra sediului revistei pariziene "Charlie Hebdo", publicaţia daneză şi-a sporit măsurile de securitate.

Cu puţin timp înaintea Crăciunului, pe 11 decembrie 2010 au explodat două bombe într-o zonă pietonală a capitalei suedeze. Două persoane au fost rănite. Făptaşul, un irakian în vârstă de 28 de ani, s-a sinucis. Multă vreme s-a crezut că acesta a acţionat de unul singur. Există, însă, indicii, potrivit cărora ar fi avut şi complici.

Şi în 2011, săptămânalul satiric "Charlie Hebdo" a fost ţinta unui atentat. Necunoscuţi au aruncat un cocktail Molotov în încăperile redacţiei. Din fericire nu s-au produse victime. Făptaşul sau făptaşii n-au fost prinşi nici până astăzi. Din cauza referirilor critice la adresa islamului, publicaţia pariziană a fost adesea confruntată cu ameninţări, aflându-se sub protecţia poliţiei.

Între 11 şi 22 martie 2012, întreaga Franţă s-a aflat cu sufletul la gură. Mai întâi au fost ucişi doi soldaţi de către un bărbat aflat pe motoretă. Opt zile mai târziu, acesta a mai omorât trei elevi şi un profesor ai unei şcoli evreieşti. După o acţiune intensă de căutare, poliţia a dat de urma făptaşului. Pe 22 martie, forţele de ordine au luat cu asalt locuinţa acestuia, ucigându-l.

Un bărbat înarmat a deschis, pe 24 mai 2014, focul asupra Muzeului Evreiesc din capitala Belgiei. Patru persoane şi-au pierdut viaţa. Atentatorul a putut fi prins în Franţa şi predat autorităţilor belgiene. S-a aflat că acesta luptase peste un an de partea combatanţilor islamişti în Siria.

În septembrie a avut loc un atentat asupra sediului Comisiei UE de la Bruxelles. Pericolul unor noi atacuri islamiste persistă pe continent, susţin experţii. Numeroşii europeni, care luptă de partea miliţiilor "Statului Islmaic", în Siria sau Irak, se află, în mod special, după întoarcerea lor acasă, în vizorul autorităţilor.

12 persoane şi-au pierdut viaţa în timpul atentatului comis asupra publicaţiei satirice "Charlie-Hebdo". Guvernul francez a instituit nivelul maxim de alertă în contextul pericolului terorist. Preşedintele ţării, Francois Hollande, a condamant atentatul, calificându-l drept "act de barbarie fără seamăn".

Atacul asupra "Charlie Hebdo" reprezintă şi un atac la adresa libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei - avertizează mediile şi responsabilii politici în toată Europa. Şi redactorul-şef al revistei, supranumit "Charb", a fost ucis. În nenumărate rânduri fusese ameninţat cu moartea din cauza criticilor sale vizavi de islam. Presa îl omagiază drept luptător neînfricat pentru libertatea presei.